Sunday, May 12, 2013
Romanii - victime ale dumping-ului social german
Sindicalistii germani considera ca romanii si bulgarii care lucreaza in industria agroalimentara germana au fost redusi la conditia de sclavi industriali.
Revista franceza Nouvel Observateur a publicat acum cateva luni un articol foarte critic despre dumping-ul social practicat de firme daneze si olandeze care opereaza in regiunea Bremen din Germania.
Pana de curand, Germania a fost cunoscuta ca exportator major in industria automobilelor si a masinilor-unelte, Franta detinand in Europa pondeera cea mai importanta in exporturile de produse agricole si alimentare. Din 2007 insa, exporturile agro-alimentare ale Germaniei au depasit pe cele ale Frantei, mai ales in domenii cum ar fi exportul de preparate din carne de porc, vita sau pui.
Francezii ii acuza pe germani de concurenta neloiala, fapt evident in domeniul industrializarii carnii de porc. In 2012 francezii au pierdut astfel 3.8 % din piata mondiala, cu toate ca aceasta se afla in plina crestere. Desi competitiva in domeniul cresterii animalelor, Franta pierde teren in industria mezelurilor si semi-preparatelor din porc, deoarece Germania practica masiv dumping-ul social. Acesta consta in apelul masiv al firmelor la mana de lucru interimara din strainatate, platita cu salarii intre 3 si 5 euro pe ora, in timp ce in Franta muncitorii sunt platiti cu 10-12 euro pe ora.
Astfel, reporterii revistei N.O. au putut constata ca in regiunea Bremen intre 75 si 90 la suta dintre muncitori sunt straini, in principal romani sau bulgari. Acestia nu au oficial dreptul de munca in Germania, fiind angajati potrivit Directivei Bolkenstein pe contract de prestari servicii, ca « detasati » ai unor firme din Romania sau Bulgaria.
La fabrica daneza Danish Crown, liderul european al preparatelor din carne de porc, muncitorii germani cu vechime sunt platiti intre 2500 si 3000 de euro brut pe luna, in timp ce angajatii romani castiga intre 700 de euro (femeile) si 900 de euro (barbatii) pentru 10-12 de ore de munca zilnic, de cele mai multe ori in schimbul de noapte. Muncitorii romani sunt cazati in dormitoare comune, in camere de 10 sau 14 paturi, amenajate in foste magazine de confectii – « privilegiu » pentru care platesc intre 150 si 175 de euro pe luna fiecare. Situatia lor sociala a ajuns atat de grava incat biserica si opinia publica din zona a inceput sa protesteze impotriva exploatarii lor in conditii de sclavie industriala, asa cum sustin sindicalistii germani.
Aceste rele tratamente sunt posibile deoarece, spre deosebire de Franta sau Anglia, in Germania nu exista inca un salariu minim garantat care sa ii protejeze pe angajatii romani. Mai grav, in urma reformelor sociale din timpul lui Gerhard Schröder (2004-2008), Germania are astazi 22.2 la suta din salariati incadrati in categoria celor cu venituri precare (proportia este de 6.7 la suta in Franta). Aproximativ 7.4 milioane de germani sunt angajati in «mini-jobs » fiind platiti cu numai 400 de euro pe luna. Pentru asemenea bani, niciun tanar german nu mai doreste sa munceasca in abatoarele de cosmar din nord, unde romanilor li se pretinde sa sacrifice 600 de porci pe ora, sau 7000 de porci pe zi pentru enorma suma de 1 cent per porc.
O asemenea exploatare salbatica a romanilor in strainatate nu ar fi avut loc daca, de la revolutie incoace, guvernele succesive din Romania ar fi impus o marire constanta a salariilor in vederea reducerii diferentelor dintre nivelul de salarizare a romanilor si media europeana. In aceeasi perioada, vecinii nostri cehi, maghiari, slovaci sau polonezi au gasit cai de crestere a salariului mediu, care sa se apropie acum, in majoritatea cazurilor, de 1000 de euro pe luna. Spre deosebire de acestia, adevarati « fericiti ai tranzitiei », romanii sunt in continuare fortati de conditiile vitrege de acasa sa plece sa lucreze in strainatate, ajungand in situatii asemanatoare cu cele descrise mai sus. In ceea ce ii priveste pe bulgari , veniturile insuficiente i-au impins pe multi sa-si dea foc in fata cladirilor guvernului din Sofia. Ambele guverne, atat cel roman cat si cel bulgar, practica in schimb dumping-ul fiscal * si prefera sa isi impinga cetatenii sa lucreze aiurea prin Europa, in loc sa ii forteze pe oamenii de afaceri locali sa le asigure conditii de munca si de salarizare decente.
*Romania are o cota unica de impozitare de numai 16%, in timp ce Bulgaria incearca sa atraga investitori straini cu o cota unica de impozitare de 10% (sursa : The Economist). Aceste politici fiscale sunt in contradictie cu ceea ce se intampla astazi in majoritatea tarilor Uniunii, unde se revine la impozitul progresiv pe venit.
Saturday, May 4, 2013
O Lume Multipolara
Schimbarile din ultimul deceniu - ascensiunea economica a Chinei, criza capitalismului vestic, recesiunea prelungita din tarile Uniunii Europene - au afectat profund si relatiile dintre state din punct de vedere diplomatic, geopolitic si geostrategic. Lumea unipolara care a urmat celei bi-polare (USA/URSS) face loc unei lumi multipolare, in care tari ca Rusia, India ,Brazilia sau China vor dobandi, in alianta unele cu altele, o pondere la fel de mare ca alianta nord-atlantica. Acesta este contextul in care au aparut deja in ultimii cativa ani noi organizatii politico-militare, ca SCO, CSTO sau UNASUR, care grupeaza tari cu interese securitare si de aparare similare.
Reactiile unor state la aceste megaschimbari sunt dintre cele mai neasteptate, desi normale. Tari ca Turcia si-au schimbat radical agenda geopolitica, concentrandu-si mai nou atentia asupra unor zone geografice "traditionale", ca lumea islamica sau republicile Asiei Centrale, fara a neglija, fireste, Rusia sau China. Recent, Recep Erdogan a facut chiar cunoscuta intentia Turciei de aderare la SCO ( Shanghai Co-operation Organization), alianta militara care include China, Rusia si patru dintre republicile Asiei Centrale. In urma demersurilor diplomatiei turce, Ankara a obtinut in aprilie 2013 statutul de " partener de dialog " in cadrul SCO. Calculele liderilor turci iau in considerare faptul ca Uniunea Europeana este in recesiune, in timp ce Rusia sau China au rate sustinute de crestere economica . Din punct de vedere energetic, Turcia are nevoie de acces prioritar la petrolul si gazele din Asia Centrala si este dispusa sa participe alaturi de Rusia si China la dezvoltarea economica a regiunii precum si la asigurarea stabilitatii in zona. Firmele de constructii turcesti participa de ani de zile la realizarea unor proiecte de infrastructura in Rusia, participare care se poate accelera ca urmare a intentiei afisate de Moscova de a investi in urmatorii cativa ani 200 de miliarde de dolari in proiecte nationale de infrastructura.
Serbia este un alt exemplu de stat care, in urma eternizarii negocierilor de aderare la UE ,dar si a interventiei militare NATO din 1999, ar prefera garantiile militare oferite de Rusia. In urma negocierilor din ultimii ani, Serbia a obtinut tot in luna aprilie a.c. statutul de observator in cadrul CSTO (Collective Security Treaty Organization), care include alaturi de Rusia tari ca Armenia, Belarus, Kazakhstan si Kirghistan . Interesele Rusiei sunt acelea de a instala baze militare in Serbia si de a deveni furnizoarea ei de armament .
In fine, scaderea cheltuielilor militare in SUA sau UE si sporirea acestora in in tari ca India , China sau Rusia nu trebuie sa ingrijoreze . Intr-o lume multipolara, este firesc ca aliantele politico-militare cele mai importante sa dispuna de capabilitati militare echivalente, in interesul mentinerii pacii si stabilitatii globale.
Reactiile unor state la aceste megaschimbari sunt dintre cele mai neasteptate, desi normale. Tari ca Turcia si-au schimbat radical agenda geopolitica, concentrandu-si mai nou atentia asupra unor zone geografice "traditionale", ca lumea islamica sau republicile Asiei Centrale, fara a neglija, fireste, Rusia sau China. Recent, Recep Erdogan a facut chiar cunoscuta intentia Turciei de aderare la SCO ( Shanghai Co-operation Organization), alianta militara care include China, Rusia si patru dintre republicile Asiei Centrale. In urma demersurilor diplomatiei turce, Ankara a obtinut in aprilie 2013 statutul de " partener de dialog " in cadrul SCO. Calculele liderilor turci iau in considerare faptul ca Uniunea Europeana este in recesiune, in timp ce Rusia sau China au rate sustinute de crestere economica . Din punct de vedere energetic, Turcia are nevoie de acces prioritar la petrolul si gazele din Asia Centrala si este dispusa sa participe alaturi de Rusia si China la dezvoltarea economica a regiunii precum si la asigurarea stabilitatii in zona. Firmele de constructii turcesti participa de ani de zile la realizarea unor proiecte de infrastructura in Rusia, participare care se poate accelera ca urmare a intentiei afisate de Moscova de a investi in urmatorii cativa ani 200 de miliarde de dolari in proiecte nationale de infrastructura.
Serbia este un alt exemplu de stat care, in urma eternizarii negocierilor de aderare la UE ,dar si a interventiei militare NATO din 1999, ar prefera garantiile militare oferite de Rusia. In urma negocierilor din ultimii ani, Serbia a obtinut tot in luna aprilie a.c. statutul de observator in cadrul CSTO (Collective Security Treaty Organization), care include alaturi de Rusia tari ca Armenia, Belarus, Kazakhstan si Kirghistan . Interesele Rusiei sunt acelea de a instala baze militare in Serbia si de a deveni furnizoarea ei de armament .
In fine, scaderea cheltuielilor militare in SUA sau UE si sporirea acestora in in tari ca India , China sau Rusia nu trebuie sa ingrijoreze . Intr-o lume multipolara, este firesc ca aliantele politico-militare cele mai importante sa dispuna de capabilitati militare echivalente, in interesul mentinerii pacii si stabilitatii globale.
Saturday, April 27, 2013
Avem si noi falitii nostri
In ultimii douazeci de ani, am asistat cu totii la ascensiunea vertiginoasa a unei elite economice de tip capitalist in Romania . Unul dintre fruntasii acesteia a fost, fara indoiala, Dinu Patriciu . Afacerile imobiliare, dar mai ales cumpararea si revanzarea rafinariei Petromidia si a unui lant de benzinarii l-au propulsat temporar pe acesta in categoria globala a miliardarilor (in dolari).
Din 2007, am devenit unul din adversarii conului Dinu, cum il alintau apropiatii . Averea acestuia, obtinuta prin tot felul de matrapazlacuri, m-a lasat rece. Patriciu a incercat insa, din 2004 pana anul trecut, sa submineze sau sa isi subordoneze cele mai importante institutii ale statului – Parlament, guvern, Justitie – si pentru un timp a reusit. Partidul liberal finantat de el i-a executat intre 2004 si 2008 ordinele fara sovaire. Tariceanu a incercat chiar sa impuna ministrului Justitiei din cabinetul sau, Monica Macovei, ordonarea incetarii urmaririi penale in cazul Patriciu. Nereusita, insotita de alte nemultumiri ale alesilor,a condus la puternica criza politica dintre Parlament si Presedintie, soldata cu esecul primului referendum de demiterea presedintelui din 2007 si cu o criza constitutionala care nu a fost inca solutionata. In calitate de editor al revistei romanialibera.com, am publicat cateva editoriale atat despre Patriciu, cat si despre prima incercare de demitere a lui Basescu .
Patriciu nu si-a ascuns niciodata preferinta sa pentru privatizarea institutiilor statului, incepand cu Justitia. Cu ocazia unor interviuri acordate presei, acesta sustinea necesitatea existentei unor judecatori privati, platiti de partile in litigiu, care sa dea verdicte in locul judecatorilor statului. Un asemenea arbitraj a avut loc in Franta, in timpul presedintiei Sarkozy. Cu acordul ministrului economiei de atunci, Christine Lagarde, (astazi directoare la FMI) omul de afaceri francez Bernard Tapie a obtinut 240 de milioane de euro compensatie de la Credit Lyonais , prin intermediul unei comisii private de arbitraj . Cam asta avea si Patriciu in vedere, numai ca nu a mai reusit sa isi puna integral planurile in aplicare.
In afaceri, a fost ajutat de marele maestru al MLNR de atunci, Sorin Ovidiu Chirovici, a carui sotie a fost o vreme contabila la Rompetrol. Nu am reusit sa inteleg nici in ziua de astazi cum si mai ales de ce a ajutat un lider al masoneriei romane un individ ca Patriciu, pus pe subminarea statului modern roman creat de francmasonii pasoptisti .Oricum, sunt aproape sigur ca acesta din urma nu cunoaste rolul deosebit acordat de pasoptisti Justitiei . ( deviza masonilor romani care au condus revolutiile de la 1848 a fost " Dreptate si Fratie ")
In prezent, cand portareii trimisi de fostul sau colaborator Peter Imre sau de banca Raiffeisen umbla sa il execute silit pe Patriciu, norocul acestuia in afaceri s-a evaporat, impreuna cu miliardele castigate acum cativa ani. Cred ca este cazul sa ne bucuram nu atat pentru pierderile financiare ale conului Dinu , ci mai ales pentru ca democratia romaneasca si institutiile statului au scapat de un adversar pe cat de bogat, pe atat de periculos.
Din 2007, am devenit unul din adversarii conului Dinu, cum il alintau apropiatii . Averea acestuia, obtinuta prin tot felul de matrapazlacuri, m-a lasat rece. Patriciu a incercat insa, din 2004 pana anul trecut, sa submineze sau sa isi subordoneze cele mai importante institutii ale statului – Parlament, guvern, Justitie – si pentru un timp a reusit. Partidul liberal finantat de el i-a executat intre 2004 si 2008 ordinele fara sovaire. Tariceanu a incercat chiar sa impuna ministrului Justitiei din cabinetul sau, Monica Macovei, ordonarea incetarii urmaririi penale in cazul Patriciu. Nereusita, insotita de alte nemultumiri ale alesilor,a condus la puternica criza politica dintre Parlament si Presedintie, soldata cu esecul primului referendum de demiterea presedintelui din 2007 si cu o criza constitutionala care nu a fost inca solutionata. In calitate de editor al revistei romanialibera.com, am publicat cateva editoriale atat despre Patriciu, cat si despre prima incercare de demitere a lui Basescu .
Patriciu nu si-a ascuns niciodata preferinta sa pentru privatizarea institutiilor statului, incepand cu Justitia. Cu ocazia unor interviuri acordate presei, acesta sustinea necesitatea existentei unor judecatori privati, platiti de partile in litigiu, care sa dea verdicte in locul judecatorilor statului. Un asemenea arbitraj a avut loc in Franta, in timpul presedintiei Sarkozy. Cu acordul ministrului economiei de atunci, Christine Lagarde, (astazi directoare la FMI) omul de afaceri francez Bernard Tapie a obtinut 240 de milioane de euro compensatie de la Credit Lyonais , prin intermediul unei comisii private de arbitraj . Cam asta avea si Patriciu in vedere, numai ca nu a mai reusit sa isi puna integral planurile in aplicare.
In afaceri, a fost ajutat de marele maestru al MLNR de atunci, Sorin Ovidiu Chirovici, a carui sotie a fost o vreme contabila la Rompetrol. Nu am reusit sa inteleg nici in ziua de astazi cum si mai ales de ce a ajutat un lider al masoneriei romane un individ ca Patriciu, pus pe subminarea statului modern roman creat de francmasonii pasoptisti .Oricum, sunt aproape sigur ca acesta din urma nu cunoaste rolul deosebit acordat de pasoptisti Justitiei . ( deviza masonilor romani care au condus revolutiile de la 1848 a fost " Dreptate si Fratie ")
In prezent, cand portareii trimisi de fostul sau colaborator Peter Imre sau de banca Raiffeisen umbla sa il execute silit pe Patriciu, norocul acestuia in afaceri s-a evaporat, impreuna cu miliardele castigate acum cativa ani. Cred ca este cazul sa ne bucuram nu atat pentru pierderile financiare ale conului Dinu , ci mai ales pentru ca democratia romaneasca si institutiile statului au scapat de un adversar pe cat de bogat, pe atat de periculos.
Saturday, April 20, 2013
Despre magicul prag de trei la suta
In urma crizei financiare din anii 30, economistii au dezvoltat disciplina macroeconomiei. In caz de recesiune economica, firmele, mari sau mici, renunta sa mai investeasca. Prin proiecte publice de investitii si/sau comenzi de stat, guvernele pot – daca sunt in fonduri sau isi maresc temporar deficitele bugetare – sa dopeze cererea de bunuri se servicii pana cand economia se relanseaza.
In luna ianuarie 1997 am participat in Londra la o conferinta dedicata apropiatei introduceri a monedei euro. Fireste, americanii, japonezii si englezii erau impotriva. Am depus pe masa conferintei un document de cateva pagini, ca din partea romanilor, in care sustineam ca ideea unei monede comune este buna in sine, insa ca aderarea la un prag de stabilitate rigid, de trei la suta, poate crea grave probleme in caz de criza economica si optam pentru un prag flexibil, intre trei si sase la suta . Acesta ar fi permis , printre altele, ca in perioade de recesiune ca acum, statele UE sa poata continua sa functioneze fara a fi nevoite sa reduca cheltuielile pentru sanatate sau educatie, ca sa nu mai vorbim de cele pentru aparare.
Desi in decursul ultimilor sase ani au fost pompate sume impresionante de bani in sistemul financiar-bancar din SUA, UE, Anglia sau Elvetia, fara interventia investitiilor de stat criza nu va putea fi depasita. Oamenilor de afaceri le este teama sa investeasca, exact ca in anii 1930, desi trezoreriile corpoatiilor americane sau europene dispun de lichiditati de aproape 3 000 de miliarde de dolari Spre deosebire de acea perioada, bugetele statelor europene si SUA sunt insa secatuite financiar dupa doua decenii de reduceri semnificative de taxe si politici corporate de evaziune fiscala masiva. In plus, Uniunea Europeana este afectata si de generalizarea pe continent a politicilor de austeritate bugetara impuse membrilor UE ... in numele pragului de stabilitate de trei la suta.
Am fost mirat atunci sa vad printre participanti pe italieni, cunoscuti in Europa pentru deficitul public mare si laxitate bugetara. Avusesem cu acea ocazie impresia ca numai sase sau sapte state UE sunt initial in masura sa intre intr-o uniune monetara, urmand ca statele aspirante din jur sa isi rezolve in prealabil problemele legate de datoria publica si cele de competitivitate. Nici prin gand nu mi-a trecut insa ca unii politicieni ca Schroeder, Prodi sau Simitis vor reusi sa includa si tari ca Grecia sau Portugalia in uniunea monetara. Ce a urmat, stim cu totii foarte bine …
Like · · Promote · Share.
Write a comment.....Florian Pantazi
In luna ianuarie 1997 am participat in Londra la o conferinta dedicata apropiatei introduceri a monedei euro. Fireste, americanii, japonezii si englezii erau impotriva. Am depus pe masa conferintei un document de cateva pagini, ca din partea romanilor, in care sustineam ca ideea unei monede comune este buna in sine, insa ca aderarea la un prag de stabilitate rigid, de trei la suta, poate crea grave probleme in caz de criza economica si optam pentru un prag flexibil, intre trei si sase la suta . Acesta ar fi permis , printre altele, ca in perioade de recesiune ca acum, statele UE sa poata continua sa functioneze fara a fi nevoite sa reduca cheltuielile pentru sanatate sau educatie, ca sa nu mai vorbim de cele pentru aparare.
Desi in decursul ultimilor sase ani au fost pompate sume impresionante de bani in sistemul financiar-bancar din SUA, UE, Anglia sau Elvetia, fara interventia investitiilor de stat criza nu va putea fi depasita. Oamenilor de afaceri le este teama sa investeasca, exact ca in anii 1930, desi trezoreriile corpoatiilor americane sau europene dispun de lichiditati de aproape 3 000 de miliarde de dolari Spre deosebire de acea perioada, bugetele statelor europene si SUA sunt insa secatuite financiar dupa doua decenii de reduceri semnificative de taxe si politici corporate de evaziune fiscala masiva. In plus, Uniunea Europeana este afectata si de generalizarea pe continent a politicilor de austeritate bugetara impuse membrilor UE ... in numele pragului de stabilitate de trei la suta.
Am fost mirat atunci sa vad printre participanti pe italieni, cunoscuti in Europa pentru deficitul public mare si laxitate bugetara. Avusesem cu acea ocazie impresia ca numai sase sau sapte state UE sunt initial in masura sa intre intr-o uniune monetara, urmand ca statele aspirante din jur sa isi rezolve in prealabil problemele legate de datoria publica si cele de competitivitate. Nici prin gand nu mi-a trecut insa ca unii politicieni ca Schroeder, Prodi sau Simitis vor reusi sa includa si tari ca Grecia sau Portugalia in uniunea monetara. Ce a urmat, stim cu totii foarte bine …
Like · · Promote · Share.
Write a comment.....Florian Pantazi
Wednesday, April 17, 2013
SE CLATINA MONARHIA SPANIOLA
Duminica 14 aprilie mii de spanioli au demonstrat in Madrid, cerand abolirea monarhiei spaniole si instaurarea republicii . Scandalurile de coruptie care in care este implicat guvernul spaniol s-a extins la membri ai casei regale ( infanta Cristina, ginerele sportiv, etc) . Ziarele madrilene au publicat deasemenea detalii in legatura cu trei conturi secrete ale regelui Juan Carlos din Elvetia, intr-o tara unde somajul a depasit pragul de 25 % (somajul tinerilor depaseste 50 %)
Intr-o perioada sociala si politica tulbure, in care multi in vest se gandesc daca nu este cazul asadar sa renunte la aceasta forma de guvernamant revoluta, exista inca in Romania membri ai clasei politice care fac lobby pentru reinstaurarea monarhiei ! Faptul dovedeste ca multi dintre intelectualii implicati nu realizeaza cat de tensionat este contextul politic european si de ce putina incredere – ca sa nu mai vorbim de respect – se bucura elitele politice din tarile UE, inclusiv monarhii aflati in varful piramidei.
Manifestatiile anti-monarhice din Spania, oamenii care isi dau foc in semn de protest in Bulgaria, crizele politice sau grevele din Belgia, Franta , Italia sau Grecia sunt de fapt forme locale de manifestare ale unei grave crize politice pan-europene , care are drept numitor comun rejectia in bloc de catre populatie a elitelor politice aflate astazi la putere , indiferent daca acestea sunt de dreapta sau de stanga.
Intr-o perioada sociala si politica tulbure, in care multi in vest se gandesc daca nu este cazul asadar sa renunte la aceasta forma de guvernamant revoluta, exista inca in Romania membri ai clasei politice care fac lobby pentru reinstaurarea monarhiei ! Faptul dovedeste ca multi dintre intelectualii implicati nu realizeaza cat de tensionat este contextul politic european si de ce putina incredere – ca sa nu mai vorbim de respect – se bucura elitele politice din tarile UE, inclusiv monarhii aflati in varful piramidei.
Manifestatiile anti-monarhice din Spania, oamenii care isi dau foc in semn de protest in Bulgaria, crizele politice sau grevele din Belgia, Franta , Italia sau Grecia sunt de fapt forme locale de manifestare ale unei grave crize politice pan-europene , care are drept numitor comun rejectia in bloc de catre populatie a elitelor politice aflate astazi la putere , indiferent daca acestea sunt de dreapta sau de stanga.
Subscribe to:
Posts (Atom)