Incepand cu 1709, invaziile vestice din Rusia s-au succedat la intervale de aproximativ 100 de ani. Ce se intampla acum in Ucraina nu este o exceptie, dimpotriva. Existenta arsenalului nuclear rusesc a obligat insa vestul sa duca un raboi indirect cu Rusia, folosindu-se de ucraineni. Dar in ce masura Ucraina este importanta pentru SUA ? Iata ce scria ieri un expert american in The American Conservative :" Interesul Americii pentru Ucraina este limitat. Aceasta din urmă, condusa de Rusia încă de dinainte de înființarea SUA, nu a fost niciodată o preocupare de securitate americană " ( Doug Bandow,TAC )
Prima invazie vestica a Rusiei a avut loc in 1709, protagonist fiind regele Carol al XII-lea al Suediei.
Strategia suedezului, unul dintre cei mai renumiti comandanti de osti ai vremii, a fost aceiasi cu strategia urmata de Napoleon un secol mai tarziu si de Hitler in 1941. Aceasta presupunea cucerirea Moscovei intrand cu trupe in Rusia prin Ucraina. Armata suedeza a fost decimata in batalia de la Poltava ( Ucraina ) de armata rusa, condusa de tzarul Petru cel Mare .
La vremea aceea, Suedia era una dintre marile puteri europene. Carol al XII si armatele sale castigasera victorii impotriva coalitiei polono-lituaniene, Danemarcei etc, fiind neinvins - la fel ca Napoleon in 1813 sau Hitler in 1941 - pana la invazia sa din Rusia. A reusit sa scape cu greu, refugiindu-se cu o suita de militari , in imperiul otoman, unde a ramas prizonier pentru 5 ani. La fel ca Franta dupa Napoleon si Germania dupa Hitler, Suedia nu a mai fost niciodata puterea militara care fusese inainte de razboiul cu Rusia.
O constanta a istoriei Ucrainei merita subliniata in acest context. In 1709, hatmanul Mazepa a tradat Rusia - a carei suzeranitate o recunoscuse - si a trecut de partea suedezilor. In 1941, suporterii lui Bandera - si nu numai- au trecut de partea armatelor Germaniei naziste, intarindu-si vocatia de tradatori. Din 2014, ucrainenii de extrema dreapta au trecut cu arme si bagaje in tabara NATO, stiind ca acest fapt va provoca in cele din urma conflict cu Rusia.
Ma lasa astazi perplex ignorarea precedentelor de catre elitele americane, care nici nu au macar generali straluciti, ca marile armate europene mentionate mai sus. Victoriile rusilor din trecut au fost obtinute greu, pe campul de lupta. Oare chiar spera americanii sa ii invinga, tinand cont de faptul ca acum Rusia este o mare putere nucleara ? Ce mai, nebunie la cub, nu altceva !
