Sunday, September 17, 2023

ROMÂNIA IN G77 ( 1976 - 2004 )


Pentru 28 de ani, România a fost membră, alături de Yugoslavia, a Grupului 77, fondat de 77 de state în curs de dezvoltare în 1964.
Fiind singurele state din Europa continentală afiliate grupului, " România a fost clasificată drept țară latino-americană în scopul G77, după ce a aderat în 1976. G77 a fost împărțit în regiuni geografice și, deoarece nu exista din punct de vedere tehnic o zonă europeană, România a fost plasată sub umbrela Americii Latine.România a părăsit G77 în urma aderării sale la Uniunea Europeană."
Faptul a avut o importanță capitală după revoluția de la 1989 din România. Așa cum am explicat experților de la EuroForum din Londra intr-un fax din luna iunie 1996, modelul politic ales de PDSR-ul lui Iliescu a fost cel al Partidului Instituțional Revoluționar ( PRI ) din Mexic :
"PRI, partidul „oficial” al Mexicului, a fost organizația politică preeminentă a țării din 1929 până la începutul anilor 1990. În ceea ce privește puterea, a fost pe locul doi după președinte, care servește și ca șef efectiv al partidului. Până la începutul anilor 1980, poziția PRI în sistemul politic mexican a fost hegemonică, partidele de opoziție reprezentând o amenințare mică sau deloc pentru baza sa de putere sau aproape de monopolul funcțiilor publice. Această situație s-a schimbat la mijlocul anilor 1980, când partidele de opoziție de stânga și dreapta au început să provoace serios candidații PRI pentru funcții la nivel local, de stat și național."
Acum poate înțelegeți mai bine de ce Silviu Brucan făcea lobby la televiziune aproape seară de seară pentru rămânerea PDSR la putere în România pentru cel puțin 20 de ani ! Din fericire ,faxul meu, care alerta responsabilii vestici asupra pericolului mexicanizarii vieții politice din România, a ajuns la cine trebuie. In toamna anului 1996, PDSR a pierdut alegerile parlamentare și prezidențiale .

Bineînțeles însă că liderii vestici ai vremii nu au hotărît să sprijine Convenția Democratică la alegerile din toamna anului 1996 numai pe baza faxului meu. Nu, în prealabil am avut o discuție pe tema campaniei electorale a PDSR cu Sir Michael Alexander în marginea conferinței EuroForum care a avut loc la București în iunie 1996.
Sir Michael a fost un diplomat britanic de carieră ,ambasador NATO și secretar personal al primului ministru britanic, Margaret Thatcher. Acesta venise la București că emisar al unei bănci rusești, fiind pregătit inițial să sponsorizeze campania PDSR la alegerile din toamna 1996 cu o însemnată sumă de bani. Restul este ,cum se spune, istorie...

Pericolul mexicanizarii vieții politice românești în cazul în care un politician PDSR sau mai târziu PSD, succesorul PDSR, ar câștiga alegerile prezidențiale în 2004 sau 2009 a devenit justificarea principală a susținătorilor candidaturilor președintelui Băsescu, că Liiceanu sau Tismaneanu. Teza mexicanizarii, preluată de la mine de Liiceanu fără atribuire ( Tismaneanu a avut decența să mă menționeze " printre alții" în articolul său,vezi link ), a fost prezentată de cei doi că pe un colac de salvare al sistemului democratic post-decembrist, cu ei pe postul de salvamari.