A SOSIT MOMENTUL SĂ RESTAURĂM MONARHIA

REPUBLICA SEMI-PREZIDENȚIALĂ DIN ROMĂNIA : UN EȘEC DE PROPORȚII. În 1995, cînd am formulat primele critici la adresa constituției din 1991, nici nu bănuiam căt de nefuncțională se va dovedi aceasta.

Constituția lui Iorgovan, croită pentru Iliescu, a creat un sistem politic hibrid, care împiedică buna funcționare a instituțiilor statului și care a condus în cele din urmă la blocaje instituționale periodice și la războaie permanente între palatul Cotroceni și palatul Victoria.

Mai mult, în ultimii ani Romănia nu a putut fi guvernată decăt cu sprijinul Curții Constituționale, care este permanent chemată să arbitreze conflictele dintre cele două ramuri ale executivului - președinție și guvern - sau între puterea legislativă și președinte.

Mai nou, alegerile prezidențiale au ajuns un teren fertil al jocurilor de putere dintre serviciile secrete și partide și au ajuns să atragă și indivizi lipsiți de pregătire politică sau integritate morală. Vă mărturisesc că pînă ieri, cînd am auzit că unul ca Alexandru Cumpănașu a ajuns să se viseze președintele Romăniei, am fost neutru în privința oportunitații restaurării monarhiei în Romănia.

Acum am ajuns să cred că nu avem o altă soluție viabilă pentru a scăpa țara de toți ambițioșii penibili care au ocupat fotoliul de la Cotroceni în ultimii 30 de ani, de la Iliescu și Băsescu la Iohannis și la cei care se pregătesc acum pe tușă : Barna. Dăncilă, Mircea Diaconu sau - cel mai grotesc dintre ei Cumpănașu..

Nu, nu avem nevoie de o femeie președintă, o petrolistă agramată și incapabilă, cînd avem o prințesă autentică, pe Margareta de Hohenzollern. Nici de un surogat de german ca Iohannis nu este nevoie, cînd avem o principesă germană ( după tată ) veritabilă. Cît despre alți aspiranți, actori ca Diaconu, oportunisti sinistri precum Cumpănașu , păcălici ca Paleologu sau Cataramă, ce să mai vorbesc ...

Revenirea la monarhia constituțională la noi ar elimina pe viitor pericolul ascensiunii politice a unor asemenea personaje și ar asigura stabilitatea instituțională de care nu am avut parte în ultimii 30 de ani. Dacă continuam însă pe drumul trasat de Iliescu la începutul anilor 90, Romănia nu poate ajunge decît într-o fundătură a istoriei, adică nicăieri.

Trebuie să îmi fac mea culpa ca istoric și să recunosc că nu am anticipat faptul că refuzînd colectiv să restaurăm monarhia după prăbușirea comunismului, nu am făcut altceva decît să creăm condițiile dezastrului instituțional și constituțional de astăzi din Romănia.

Din fericire, Romănia nu este o a doua Ucraină în Europa, are tradiții instituționale și constituționale care au funcționat în trecut și pot funcționa din nou. Iată motivul pentru care restaurarea monarhiei și revenirea la o versiune amendată a constituției de la 1923 s-ar putea dovedi singurele soluții viabile pentru problemele Romăniei de astăzi. 

Închei cu îndemnul ca francmasoneria romănă - cea care a și planificat aducerea familiei Hohenzollern pe tronul Romăniei la 1867 - să se trezească din letargie și să pună umărul acum la restaurarea acesteia.

ROMANIA HAOSULUI SECURITAR.

Regimuri post-decembriste succesive au creat noi instituții dedicate securității statului și a cetățeanului, care angajează un număr important de oameni, consumă resurse financiare serioase, dar rareori reușesc în practică să își atingă obiectivele atribuite lor.

În materie de siguranța cetățeanului, avem astăzi așa : poliția națională, poliția de frontieră, poliția locală ( care depinde direct de primării ) poliția de proximitate și Jandarmeria.

În plus, există și o multitudine de servicii private de pază, care sunt preferate cînd vine vorba de protecția unor instituții ca primăriile, gările sau mari întreprinderi celor de la poliția locală.

Astfel, multitudinea de servicii de poliție de stat sau private ( gen armata de 1800 de agenți privați de pază a lui Rădoi din Caracal ) nu au putut depista în timp util locul în care Dincă o sechestrase pe Alexandra, cu tragicele consecințe care se cunosc.

Infracționalitatea transfrontalieră, traficul de droguri și persoane, activitățile de spionaj, criminalitatea organizată, contraspionajul, spălarea de bani, contrabanda, terorismul, cad în sarcina serviciilor de intelligence : SRI la intern ,SIE și serviciul secret al armatei, la extern, plus DIICOT. 

Cum SRI și SIE se ocupă de cel puțin 10 ani de influențarea alegerilor de la noi , mai ales a celor prezidențiale, traficanții de fete, contrabandiștii, rețelele de clonări de carduri, etc, sunt rareori deranjate de aceste servicii și au înflorit ca niciodată înainte de 1989 . Așa se explică faptul că Romănia asigură astăzi 75% din femeile traficate anual originare din statele UE, fiind depășită ca număr numai de Nigeria ! De cele mai multe ori, treaba acestor instituții este făcută de FBI , Europol sau de polițiile naționale ale unor state membre UE ca Anglia, Franța, Italia sau Spania.

Prin comparație, înainte de 1989 toate aceste servicii erau centralizate, multe dintre ele nefiind necesare. Miliția nu avea nevoie de jandarmi pentru a menține ordinea publică și pentru a aresta infractorii iar securitatea era una singură, spionajul extern fiind doar o direcție ,alături de serviciile de securitate internă, în cadrul aceleiași instituții. Securitatea dispunea de propriile trupe USLA, pe care le putea folosi în caz de nevoie.

Aceste instituții au comis abuzuri, mai ales securitatea, însă nu am întîlnit încă pe nimeni care să se plîngă că nu s-a simțit în siguranță în Romănia dinainte de 1989. Concluziile le puteți trage singuri...