CORTINA ROZ vs CORTINA DE CATIFEA

Statele lumii au fost grupate de S. Huntington, asa cum se stie, in civilizatii ( vestica,ortodoxa, islamica, sinica etc), despartite intre ele de o " cortina de catifea ", care a inlocuit temporar vechea cortina de fier din timpul razboiului rece.

Iata insa ca la 14 ani de la moartea lui Huntington, survenita in 2009, o noua cortina pare sa divida statele lumii, Cortina Roz.

Promovarea agresiva a agendei drepturilor minoritatilor sexuale de catre SUA - devenita prioritate a politicii externe a statului american in timpul administratiei Obama - a ajuns in prezent sa imparta statele lumii in 2 tabere : una profund dedicate promovarii drepturilor LGBTQ si cealalta care refuza asemenea transformari radicale ale societatii.

In prima tabara sunt incluse majoritatea statelor vestice in frunte cu SUA, desi nu toate. Cortina roz desparte astfel unele state membre UE ca Ungaria sau Polonia, de restul statelor uniunii.

In tabara adversa sunt incluse restul statelor lumii, incepand cu Rusia, Turcia, restul statelor islamice, mai toate statele africane, China, India dar si Japonia ( care a rejectat mariajul persoanelor de acelasi sex ).

Ruptura intre cele doua tabere este din ce in ce mai profunda, armata Rusiei acuzand recent SUA ca se foloseste de promovarea globala a agendei LGBTQ pentru subminarea societatilor statelor cu care se afla in conflict ( psi-op agenda ).

De ce dureaza razboiul din Ucraina ?

Existenta unei agende privind razboiul din Ucraina care urmareste " slabirea " Rusiei, schimbarea conducerii statului rus si chiar dezmembrarea Rusiei nu mai este un secret pentru nimeni.

Putem descifra toate acestea dintr-un articol publicat recent de Henry Kissinger, un promotor al pacii in Ucraina.

Acesta sustine ca exista unele cercuri maximaliste in conducerea politica a SUA ,la Kiev sau Varsovia care vor sa faca din Rusia un stat impotent din punct de vedere militar, ba chiar sa promoveze fragmentarea tarii. Cu alte cuvinte, razboiul trebuie sa continue pana la obtinerea acestui gen de " victorie finala". Kissinger nu este de acord si cosidera existenta unor asemenea planuri o mare eroare :

" Rezultatul preferat pentru unii este o Rusie ajunsa la impotenta in urma razboiului. Nu sunt de acord. Cu toată tendința sa către violență, Rusia a avut contribuții decisive la echilibrul global și la echilibrul de putere timp de o jumătate de mileniu. Rolul său istoric nu trebuie degradat. Eșecurile militare ale Rusiei nu i-au eliminat capacitatea nucleară globală, permițându-i să amenințe cu escaladarea în Ucraina. Chiar dacă această capacitate este diminuată, dizolvarea Rusiei sau distrugerea capacității sale de politică strategică ar putea transforma teritoriul său, cuprinzând 11 fusuri orare, într-un vid contestat. Societățile sale concurente ar putea decide să-și rezolve disputele prin violență. Alte țări ar putea încerca să-și extindă revendicările prin forță. Toate aceste pericole ar fi agravate de prezența a mii de arme nucleare care fac din Rusia una dintre cele doua mari două puteri nucleare ale lumii". ( H. Kissinger, The Spectator )

Credeti insa ca pasa cuiva de asta in Washington ? As, de unde !

Inteleg americanii sau britanicii natura razboiului din Ucraina ?

Istoricii se folosesc de analogii cu evenimente din trecut similare pentru a intelege mai bine caracteristicile unor evenimente prezente, cum ar fi razboiul din Ucraina.

Analogiile lui TG Carpenter din TAC si cea a lui Anatol Lieven din Time intre razboiul purtat de Rusia in Ucraina si razboiul civil american sau secesiunea Scotiei sunt ambele pertinente.

Pentru americani, analogia lui TG Carpenter intre razboiul civil american si cel din Ucraina este cea mai potrivita. Atat razboiul civil, cat si cel din Ucraina au in comun caracterul fratricid al acestora . Atat Rusia de azi, cat si SUA anilor 1860 nu pot fi calificate ca mari puteri militare. Ceea ce le aseamana este insa baza lor industriala solida si resursele umane, superioare celor ale inamicului.

Analogia lui Anatol Lieven dintre Ucraina si Scotia este mai relevanta pentru politicienii europeni si publicul din statele UE, dar mai ales din Marea Britanie,al carei amestec in conflict este incomprehensibil avand in vedere propria provocare din partea Scotiei.

In cazul razboiului civil american, Anglia si Franta au evitat sa intervina militar de partea sudistilor, dar au ajutat cu armament si credite, intr-o maniera asemanatoare cu sprijinul financiar si in materie de armament oferit de NATO in prezent Ucrainei. Si SUA anilor 1860 si Rusia au blocat porturile inamicilor lor . Motivul pentru care puterile europene nu au intervenit a fost ca " Statele Confederate au fost incapabile să câștige suficiente victorii consecutive pentru a convinge guvernele europene că pot susține independența." Suna familiar ?

Faptul ca SUA este amestecata plenar astazi in razboiul ruso-ucrainean porneste de la intelegere total eronata a interesului national american din partea oficialilor actuali de la Washington. In realitate, interesele strategice si militare ale SUA nu sunt si nu au fost lezate absolut deloc de razboiul din Ucraina .

UCRAINA ESTE SCOTIA RUSIEI

 

Este putin probabil ca Anglia nu ar reactiona militar in cazul in care Scotia ar deveni independenta si ar accepta contra unor contributii financiare importante sa gazduiasca pe teritoriul ei o baza militara chineza si sa ofere drepturi portuare vaselor de razboi si submarinelor rusesti .

Ma bucura faptul ca Anatol Lieven de la Quincy Institute for Responsible Statecraft din SUA este de acord cu analogia geopolitica facuta de mine intr-un post de anul trecut . Iata ce a a scris recent acesta intr-un articol din Time "

" În secolele de când Rusia a capturat Kievul din Polonia în anii 1660, iar Petru cel Mare i-a învins pe suedezi și pe aliații lor cazaci ucraineni la Poltava în 1709, Ucraina a fost într-un fel sau altul supusă dominației Rusiei. La fel ca scoțienii din Imperiul Britanic, ucrainenii ambițioși au intrat în birocrațiile și armatele ruse și sovietice, iar scriitorii și realizatorii de film ucraineni au lucrat în limba rusă.".

Sa recapitulez pentru nespecialisti : doua state milenare, doua foste mari imperii, Marea Britanie si Rusia, sunt confruntate in prezent de tendintele secesioniste ale unor regiuni care vreme de 300 de ani au facut parte integranta din statele lor. In cazul Scotiei, unirea cu Anglia dateaza din 1707, in cazul Rusiei, din 1709.

Ceea ce mi se pare cel mai bizar este faptul ca elitele Marii Britanii nu pot fi de acord cu Rusia ca dupa dezintegrarea imperiului lor nu vor sa piarda teritorii care au fost parte integranta din statul lor national ,tot asa cum britanicilor nu le convine ideea unei Scotii independente :