Mi-am obisnuit pana acum cititorii cu posturi despre teoria istoriei, geopolitica sau evolutii din politica globala sau nationala. Iata insa ca un eveniment recent legat de retragerea de pe piata a unor sortimente de inghetata care contin substante cancerigene ma obliga sa fac cateva comentarii pe tema alimentelor pe care le consumam zilnic si care, din pacate, pot provoca boli serioase, inclusiv cancer.
Experienta mea cu productia industriala de alimente dateaza din anii '70. La inceputul deceniului, intreprinderea de lactate a carui director a fost tatal meu vreme de aproape 40 de ani a primit din strainatate o bijuterie de fabrica de inghetata, la care partea romana a construit doar zidurile si canalizarea. Absolut toate utilajele pentru producerea inghetatei au fost aduse si instalate de firma daneza Gram, o firma renumita in domeniu.
Odata cu predarea la cheie a fabricii de catre instalatorii danezi, intreprinderea de lactate Brasov a primit si retetele de inghetata aferente. Pentru cativa ani de zile, productia de inghetata a respectat cu sfintenie retetele danezilor. Inghetata produsa de fabrica continea numai frisca, zahar, fructe, cacao sau extract de vanilie. Succesul de piata al inghetatei a fost imediat, asta pana cand sectorul zootehnic romanesc a incetat sa mai furnizeze cantitati suficiente de lapte fabricilor. Astfel, frisca - ingredientul de baza in producerea sortimentelor de inghetata - a fost treptat inlocuita cu lapte cu un procent de grasime mult inferior. Pentru obtinerea unui continut de grasime superior, noua generatie de ingineri ai fabricii au bastardizat retetele danezilor, adaugand calupuri intregi de emulgator (un extract gretos din stomac de vitel). In locul fructelor congelate au inceput sa fie folosite esente chimice cu gust de capsuni, zmeura, etc, sau coloranti chimici, pentru a obtine gustul si culoarea dinainte fara cheltuielile de rigoare.
Emigrand in anii '80 in Australia, unde nu a existat si nu exista o penurie de produse lactate, dimpotriva, am constatat insa cu stupoare ca o inghetata la fel de buna ca aceea produsa si consumata de mine in Brasov in anii 70 putea fi cumparata tot numai de la danezi ! Astfel, in majoritatea mall-urilor australiene firme daneze ca Norgen Vaaz au avut cate un butic, inghetata costand de 2-3 ori mai mult la ei decat cea pe care consumatorii o puteau gasi in frigiderele supermarketurilor.
Inghetata produsa de mari corporatii globale, de obicei americane, este din pacate un adevarat cockteil de chimicale, ea continand stabilizatori si coloranti sintetici care sunt foarte periculosi pentru sanatate (vezi linkul de mai jos).
Intrigat, am incercat sa descopar motivul pentru care sunt folosite tot felul de produse de substitutie in locul produselor naturale ca laptele si frisca. Productia de masa si preturile scazute explica numai in parte aceasta preferinta a marilor corporatii pentru chimicale daunatoare sanatatii. Traditia inlocuirii produselor naturale ca laptele, carnea, untul si mai nou chiar si branzeturile cu surogate vegetale gen margarina, lapte de soia sau pasta de soia, dateaza din timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand procurarea de produse agroalimentare era foarte dificila, daca nu imposibila. Unii dintre cei mai mari experti in folosirea chimicalelor in alimentatie au fost, fireste, germanii. Armatele si populatia reich-ului ajunsesera spre sfarsitul razboiului sa sufere de foame de pe urma devastarii continentului european si agriculturii acestuia.
Dupa 1945, pacea nu a dus in mod automat la o revenire la normal a situatiei agroalimentare. Marile corporatii americane mai ales, si-au dat seama ca pot hrani zeci de milioane de oameni fara a mai fi nevoie sa puna pe masa acestora produsele naturale de odinioara. Si uite asa...s-a permanentizat folosirea margarinei in locul untului, a produselor din carne cu un continut ridicat de soia si a colorantilor si conservantilor chimici, care dau astazi mare bataie de cap agentiilor de supraveghere a calitatii alimentelor din intreaga lume.
Problema colorantilor sintetici cancerigeni sau a chimicalelor folosite in conservarea carnii si a mezelurilor se agraveaza, din pacate, pe zi ce trece. Astfel un conservant care era initial produs din lamai a ajuns sa fie produs -mai ieftin- din mucegaiul negru, care combinat cu zahar produce...acid citric (ingredient de baza in multe preparate alimentare cum ar fi, de exemplu, unele sortimente de mascarpone.)
Iata alte cateva example recente care dovedesc cat de nociva poate fi propaganda vegetarienilor. Firma Chobani, care si-a facut miliardele vanzand in ultimii 10 ani iaurturi din lapte de vaca, a introdus pe piata "laptele de ovaz": faina de ovaz diluata cu apa la care se adauga cateva enzime si chimicale, care sa semene la gust si la aspect cu laptele adevarat. Culmea, acesta este de 2 ori mai scump decat laptele proaspata de vaca.
Marii producatori de alimente pentru supermagazine nu au uitat nici de branzeturi. Rafturile din Romania sunt pline de sortimente de "brinza" obtinuta din prelucrarea uleiurilor vegetable cum ar fi cel de palmier, amestecate cu clorura de calciu (folosit de obicei la dezapezirea drumurilor). Aceeasi clorura de calciu mai este folosita in scop medical, pentru sterilizarea masculilor speciilor animale...
Mai nou, pana si painea noastra de toate zilele, mai ales cea cumparata de pe rafturile supermagazinelor, contine un numar foarte ridicat de aditivi si chimicale periculoase pentru sanatate. Franta si Belgia sunt printre putinele natiuni europene care au pastrat cu indarjire traditia brutariilor mici de cartier, care produc atat paine cat si produse de patiserie de calitate si fara adaosuri de chimicale daunatoare sanatatii. Evident acestea sunt mai scumpe decat cele din supermarketuri, dar nu dau problemele de digestie pe care cvasi-totalitatea produselor de masa de panificatie si patiserie le provoaca zilnic consumatorilor.
Fireste, exista strategii prin care putem evita consumul alimentelor nesanatoase. Astfel, exista pe piata roboti de bucatarie care pot produce intr-o ora, fara prea mult efort, painea zilnica; putem consuma deasemenea cat mai multe legume si fructe proaspete, sau conservate de noi insine. Consumul de mezeluri de supermarket trebuie evitat la maxim, la fel ca si branzeturile topite sau vandute sub forma de crema, sau cele care sunt prea ieftine ca sa fie autentice. Deoarece in buna masura suntem ceea ce mancam, trebuie sa facem un efort sustinut si permanent de evitare a acelor produse alimentare care ne pot distruge sanatatea.
