Italianul Augusto Del Noce ( 1910 - 1989 ) a reusit o interptetare a gandirii marxiste care are ca punct de pornire ateismul virulent al lui Marx. Materialismul istoric si inexorabila evolutie a istoriei universale in directia victoriei comunismului este asadar consecinta ateismului autorului teoriei si a influentei exercitate asupra sa de ideile lui Hegel, nimic altceva.
Tot Marx a fost cel care a subordonat filosofia politicii, al carei rol, ne amintim cu totii, era in conceptia sa nu acela de a interpreta lumea, ci de a o schimba. Acesta este si motivul fundamental pentru care marxismul nici nu poate fi considerat drept un sistem filosofic propriu-zis iar Marx un filosof in adevaratul sens al cuvantului. Din carpeli provenite de la diferiti filosofi, unii materialisti, altii idealisti, nu se poate ajunge la un sistem filosofic original .
Acelasi lucru se poate afirma si despre " economistul " Marx, care nu a avut mare lucru de adaugat la teoria valorii-munca a lui Adam Smith sau la ideile economice imprumutate de la David Ricardo. Analiza mecanismului exploatarii proletarilor de catre detinatorii de capital este mai pertinenta la Eugene Buret, de la care Marx a plagiat copios, samd
Dar iata ca analiza lui Del Noce demonstreaza faptul ca si Vestul afluent si tehnocratic a avut la baza tot gandirea politica marxista, desi ateismul occidentalilor se bazeaza pe erotism, nu pe lupta de clasa. Comunismul sovietic - sau cel chinez de astazi -a reprezentat deci doar varianta revolutionara a gandirii marxiste, asa cum a fost pus acesta in practica de Lenin.
Credinta luI Marx ca stiinta si tehnologia il va emancipa pe om de credinta in Dumnezeu a fost adoptata in Vest de liberalism, dand astfel nastere societatilor tehnocratice actuale. Cei doi dusmani traditionali ai liberalismului - ideologia revolutionara sau religia - au fost asadar eliminati ca urmare a unei fuziuni ideologice intre liberalism si marxism, caruia i s-a amputat dimensiunea mesianica . Rezultatul a fost, sustine Del Noce, aparitia unor societati vestice neo-totalitare, care numai pastreaza aparentele unor societati democratice.
