Esecul admiterii Bulgariei si Romaniei in spatiul Schengen ii face pe vecinii nostri sa recurga la explicatii economice fanteziste, total nerealiste.
Este adevarat ca portile de intrare a marfurilor asiatice in Europa de vest sunt Rotterdam in Olanda si Hamburg in Germania. Ideea ca portul Pireu ar putea inlocui Rotterdamul si Hamburgul daca Bulgaria si Romania ar adera la Schengen este fantezista de-a dreptul.
In 2011, am studiat pentru masterat problema coridoarelor de transport maritim dinspre Asia spre Europa de vest. Am vrut sa aflu de ce transportatorii maritimi asiatici prefera, dupa ce au trecut de canalul Suez, sa mai petreaca 3 zile pe mare pentru a ajunge in marea Nordului si a descarca la Rotterdam sau Hamburg.
Framcezii si spaniolii au urmarit acum 2 decenii sa se substituie porturilor olandez si german, facand reclama Marsiliei si Barcelonei, ambele porturi la Mediterana. La vremea respectiva, a fost angajat ca promotor al sudului continentului Xavier Solana, care a incercat sa demonstreze ca ruta maritima dinspre China sau India spre Europa de vest este mai scurta cu 3 zile daca marfurile sunt descarcate in sudul, in loc de nordul continentului. Teoretic, aveau dreptate, insa practic nu prea.
Preferinta transportatorilor maritimi pentru porturile nordice Rotterdam sau Hamburg are legatura cu infrastructura rutiera si feroviara densa, de exceptie, din Olanda sau Germania. Marfurile descarcate ecolo pot fi distribuite rapid si ieftin in restul Europei. Spania sau Franta nu puteau concura cu Germania sau Olanda din cauza unei infrastructuri rutiere deficitare sau una feroviara invechita. In plus, retelele feroviare nu erau bine conectate una la alta sau la restul Europei,samd.
O situatie similara dar mai grava o intalnim in Bulgaria si Romania, unde infrastructura rutiera sau feroviara este mult sub standardele UE - ganditi-va numai la " autostrazile" Romaniei ! - si nu satisfac nevoile transportatorilor terestri. Admiterea in spatiul Schengen nu are in acest context decat o importanta marginala. ( Franta si Spania, spre ex, sunt parte din spatiul Schengen, dar tot degeaba : nordul monopolizeaza in continuare receptia si distributia marfurilor provenite dinafara Europei ) :
