Turul 2 al alegerilor prezidențiale din România a încins spiritele politicienilor de la Washington,Bruxelles sau București , culminând în ultimele zile cu o serie de atacuri legale și mai puțin legale la adresa unuia dintre cei doi candidați. Astfel, Călin Georgescu este acuzat, nici mai mult, nici mai puțin, că este candidatul Rusiei și că își propune ca în caz de victorie să scoată Romania din UE și NATO.
În realitate, România este de două decenii membră în NATO și de 17 ani membră a UE. Șansele pierderii calității de membru în cele două organizații sunt nule, pericolul fiind deci inexistent.
Din punct de vedere geopolitic, însă, victoria unuia sau altuia dintre candidați va avea consecințe majore. Astfel, în cazul în care alegerile vor fi câștigate de Călin Georgescu, România va deveni parte integrantă din grupul democrațiilor danubiene, din care mai fac parte Austria, Croația , Slovacia, Ungaria, Serbia și Bulgaria . Înafara de Austria sau Serbia, toate celelalte sunt membre ale alianței NATO și - cu excepția Serbiei - membre ale UE.
Acest grup de state au lideri politici care mai au șira spinării , fiind împotriva războiului din Ucraina sau al sancțiunilor impuse Rusiei, din motive economice, nicidecum ideologice. Majoritatea se opun deasemenea directivelor Bruxellului in materie de emigrație ilegală sau al amestecului birocraților comunitari în legislația referitoare la educația tineretului din statele lor. Nu este așadar de mirare că șefii NATO sau UE nu privesc cu ochi buni posibilitatea ca prin victoria lui Georgescu, România să devină - așa cum este și firesc din punct de vedere geopolitic - parte a grupului de democrații danubiene.
Mai problematică din punct de vedere geopolitic ar fi însă victoria Elenei Lasconi. Puternic sprijinită de neoconservatorii americani din administrația Biden,de Bruxelles și de ONG-urile sorosiste din Europa de Est, aceasta se prezintă alegătorilor români ca singura garanție a păstrării României pe orbita NATO/ UE.
Paradoxal însă, victoria lui Lasconi ar scoate de facto Romania din spațiul geopolitic euroatlantic actual - din care fac parte și toate democrațiile danubiene - și ar încadra-o în spațiul geopolitic ex-sovietic, din care fac parte state care nu sunt nici membre NATO, nici UE . Vorbim aici de Ucraina, Moldova sau Georgia, aflate fie în plin război cu Rusia ( Ucraina ) , fie într-o permanentă criză politică internă ( Moldova și Georgia ). Nu întâmplător, două din aceste state , Moldova și Georgia, au la președinție două femei, care s-au grăbit să sprijine public candidatura Elenei Lasconi la alegerile prezidentiale din 8 decembrie. In caz de victorie, Lasconi ar fi a treia...
Firește, alegătorii români vor vota duminică pe cine doresc . Cred însă că este esențial ca aceștia să cunoască exact care este miza reală a acestor alegeri și ce consecințe geopolitice profunde va avea rezultatul scrutinului din 8 decembrie.
