Am publicat postul de mai jos pe Facebook pe data de 11 aprilie 2023. Se pare ca neincrederea mea a fost pe deplin justificata, din pacate.
Nu am fost fan Trump nici in 2016, nu sunt nici acum.
Am publicat postul de mai jos pe Facebook pe data de 11 aprilie 2023. Se pare ca neincrederea mea a fost pe deplin justificata, din pacate.
Nu am fost fan Trump nici in 2016, nu sunt nici acum.
Prezenta lui JD Vance la raliurile electorale ale lui Viktor Orban poate avea un efect contrar celui scotat de premierul maghiar sau de presedintele american .
Ca tot a venit vorba, eu unul nu reusesc sa inteleg de ce , dupa 16 ani la putere, Orban trebuie neaparat reales. Dupa 16 ani la putere, pana si Angela Merkel, cancelara Germaniei, a renuntat sa mai candideze .
Viermii intelectuali de genul lui Mircea Cartarescu se hrănesc din cadavrul culturii române, căci numai asta a mai rămas din ea, un cadavru...
Elitele României și Poloniei nu vor pur și simplu să accepte faptul că la originea crizelor politice pe care le parcurg cu regularitate se află nefericita lor opțiune pentru republica semi-prezidentiala.
Toate crizele politice din ultimii 30 de ani - cea din 2007, din 2009, 2012, culminând cu cea din decembrie 2024 - au drept principală cauză constituția lui Iorgovan din 1991.
A fost nevoie să recurg la o comparație cu un om politic de certă valoare din Franța deoarece de aproape 100 de ani, românii nu au mai avut șansa să fie conduși de oameni politici patrioți și talentați. Atât de Gaulle, cât și Iliescu au ajuns în fruntea statului în momente de mare cumpănă, au trebuit să creeze noi instituții, să adopte alte constituții, să își judece și pedepsească predecesorii. Din păcate, dacă de Gaulle a reușit și s-a ridicat la nivelul provocărilor, Iliescu a ratat tranziția și democratizarea reală a României și a ajuns la sfârșitul vieții să fie inculpat pentru crime împotriva umanității.
Dificultățile României nu sunt rezultatul unui blestem care apasă asupra nației, - cum susțin credincioșii ortodocși de la noi - ci rodul unui îndelungat proces de selecția negativă a elitelor, care a debutat în anii comunismului și s-a perpetuat până în prezent. Societatea românească a făcut unele eforturi, timide, ce e drept, să pună capăt acestei situații. Cazul lui Traian Băsescu dovedește însă faptul că asemenea încercări sunt sortite din nefericire eșecului. Faptul că un infractor ca Petcu Costel din exemplul de mai jos a ajuns prorectorul unei universități este o dovadă în plus că selecția negativă a elitelor din România operează nestingherită.
Elitele noastre politice si intelectuale au fost supuse unui proces riguros de selectie inca din anii comunismului . Pot afirma in cunoștință de cauză că numai acei activiști UTC, UASCR sau specialiști care primeau girul securității și ierarhiei PCR puteau ajunge în categoria elitelor mai sus mentionate. Competența profesională sau calitatile morale contau putin sau deloc. Defectele erau mai apreciate de conducerea partidului decat calitățile personale, care se puteau chiar dovedi piedici in ascensiunea socială din Romania.
Portretul-robot al ultimilor 3 președinți, Băsescu, Iohannis sau Dan, este aproape identic. Toți au preluat cate un partid - Băsescu PD, transformat de el în PDL, Iohannis a fost înșurubat după eliminarea lui Antonescu la șefia PNL ,Dan a fondat USR. Toți au fost inițial primari ( și în mod clar și oamenii serviciilor ), inclusiv în cazul lui Băsescu sau Iohannis ca informatori.
Mie nu ! În 2014 mi-am făcut datoria de cenzor al candidaturii acestuia, am avertizat comunitățile românilor din Europa ( pe FB ) să evite să voteze pentru acesta. Facebook a decis atunci să îmi interzică să postez timp de trei luni, Iohannis fiind ales președinte cu voturile diasporei.
Nu mai votez în alegerile din România din 2004 și nu sprijin niciun candidat sau partid anume. Totuși, în calitate de istoric am o minimă datorie profesională să vă sfătuiesc nu pe cine să votați, ci mai degrabă pe cine să NU votați.
Zoran Milanovic, președintele Croației, a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Deși acuzat că ar fi pro-rus, el a fost reales în funcția de președinte.
Alegătorii romani ar trebui să acorde mai multă atenție atunci când își aleg președinții locului de naștere a acestora, originii lor sociale și nivelului lor de educație. Procedând astfel, românii vor evita alegerea unor președinți afectați de complexe de inferioritate.
In 2022 președintele Joe Biden a invitat la Casa Albă cei mai importanți influenceri de pe TikTok din SUA, pentru a le cere sprijinul în viitoarele alegeri parlamentare din acel an.
" Ce-i permis lui Jupiter, nu-i permis boului ", sună proverbul latin. Carevasăzică, ceea ce a fost permis lui Jupiter( Biden ) în 2022, nu a fost permis în anul 2024 unui candidat de rând precum Călin Georgescu:
"
In GEORGIA, președinta Salome Zourabichvili, al cărei mandat în fruntea statului a expirat, refuză să recunoască rezultatul alegerilor parlamentare din acest an și să își părăsească postul, cu sprijinul Ursulei și al Kajei Kallas ;
Turul 2 al alegerilor prezidențiale din România a încins spiritele politicienilor de la Washington,Bruxelles sau București , culminând în ultimele zile cu o serie de atacuri legale și mai puțin legale la adresa unuia dintre cei doi candidați. Astfel, Călin Georgescu este acuzat, nici mai mult, nici mai puțin, că este candidatul Rusiei și că își propune ca în caz de victorie să scoată Romania din UE și NATO.
În realitate, România este de două decenii membră în NATO și de 17 ani membră a UE. Șansele pierderii calității de membru în cele două organizații sunt nule, pericolul fiind deci inexistent.
Din punct de vedere geopolitic, însă, victoria unuia sau altuia dintre candidați va avea consecințe majore. Astfel, în cazul în care alegerile vor fi câștigate de Călin Georgescu, România va deveni parte integrantă din grupul democrațiilor danubiene, din care mai fac parte Austria, Croația , Slovacia, Ungaria, Serbia și Bulgaria . Înafara de Austria sau Serbia, toate celelalte sunt membre ale alianței NATO și - cu excepția Serbiei - membre ale UE.
Acest grup de state au lideri politici care mai au șira spinării , fiind împotriva războiului din Ucraina sau al sancțiunilor impuse Rusiei, din motive economice, nicidecum ideologice. Majoritatea se opun deasemenea directivelor Bruxellului in materie de emigrație ilegală sau al amestecului birocraților comunitari în legislația referitoare la educația tineretului din statele lor. Nu este așadar de mirare că șefii NATO sau UE nu privesc cu ochi buni posibilitatea ca prin victoria lui Georgescu, România să devină - așa cum este și firesc din punct de vedere geopolitic - parte a grupului de democrații danubiene.
Mai problematică din punct de vedere geopolitic ar fi însă victoria Elenei Lasconi. Puternic sprijinită de neoconservatorii americani din administrația Biden,de Bruxelles și de ONG-urile sorosiste din Europa de Est, aceasta se prezintă alegătorilor români ca singura garanție a păstrării României pe orbita NATO/ UE.
Paradoxal însă, victoria lui Lasconi ar scoate de facto Romania din spațiul geopolitic euroatlantic actual - din care fac parte și toate democrațiile danubiene - și ar încadra-o în spațiul geopolitic ex-sovietic, din care fac parte state care nu sunt nici membre NATO, nici UE . Vorbim aici de Ucraina, Moldova sau Georgia, aflate fie în plin război cu Rusia ( Ucraina ) , fie într-o permanentă criză politică internă ( Moldova și Georgia ). Nu întâmplător, două din aceste state , Moldova și Georgia, au la președinție două femei, care s-au grăbit să sprijine public candidatura Elenei Lasconi la alegerile prezidentiale din 8 decembrie. In caz de victorie, Lasconi ar fi a treia...
Firește, alegătorii români vor vota duminică pe cine doresc . Cred însă că este esențial ca aceștia să cunoască exact care este miza reală a acestor alegeri și ce consecințe geopolitice profunde va avea rezultatul scrutinului din 8 decembrie.
Există momente în istoria națiunilor militarizate - ca Turcia sau SUA astazi - când apar conflicte grave între conducerea politică civilă a națiunii și șefii militari ai acesteia.