“Teoria Economiei Moarte “ analizeaza consecintele economice si politice ale generalizarii introducerii IA in economie :
“ O economie care nu are nevoie de muncă umană este o criză politică de un fel cu care sistemele democratice nu s-au confruntat niciodată.
Guvernarea democratică se bazează pe un târg atât de vechi încât am uitat că este un târg. Cei guvernați au ceva de care guvernanții au nevoie: muncă, venituri fiscale, serviciu militar, cheltuieli de consum. Această dependență este sursa pârghiei democratice. Întregul sistem funcționează pentru că puterea este distribuită și este distribuită pentru că oamenii din partea de sus au nevoie de ceva de la oamenii din partea de jos.
Eliminați munca din acea ecuație și urmăriți ce se întâmplă.
“Când valoarea este generată de sistemele AI deținute de o mână de corporații deja specializata in optimizarea fiscală, fiecare mecanism fiscal de guvernare democratică moare de foame deodată. Baza de impozitare se erodează. Negocierea colectivă devine vestigială (angajatorii care nu au nevoie de angajați nu se negociază cu ei). Cheltuielile consumatorilor, care depind de veniturile din muncă, contracte. R > g al lui Piketty, motorul concentrării bogăției, accelerează deoarece AI rupe ultima legătură dintre acumularea de capital și nevoia de muncă umană ca input de producție. Fără redistribuire, așa cum a spus o analiză a cadrului, “aproximativ totul va aparține în cele din urmă celor care sunt cei mai bogați atunci când are loc tranziția.”
“ Henry Ford a înțeles, poate într-un mod apocrif, dar corect în principiu, că muncitorii săi trebuiau să câștige suficient pentru a-și putea cumpăra mașinile. Economia bazată pe inteligența artificială elimină forța de muncă și se așteaptă ca mașinile să se vândă în continuare, cu excepția faptului că software-ul are un cost marginal aproape de zero, astfel încât întreaga propunere de valoare constă în eliminarea costurilor legate de forța de muncă umană. Produsul este eliminarea bazei de clienți “.
