"MARELE ZID UCRAINEAN" SI CRETINISMUL GEOPOLITIC

Recent, guvernul ucrainean a inceput constructia unui zid la granita de est cu Rusia, propus initial in luna mai de cativa miliardari ucraineni. (Kolomoisky)

Conceput ca o a doua linie Maginot - cu transee, subterane, adaposturi pentru tancuri, campuri de mine - constructia zidului se va ridica la 4 miliarde de dolari. Ucraina este in pragul falimentului economic, iarna se apropie, insa asemenea amanunte nu par sa conteze in Kiev. Guvernantii si miliardarii ucraineni spera astfel in van sa realizeze o a doua diviziune a continentului dupa cea din timpul razboiului rece , prin constructia de infrastructuri care nu au aparat nici macar Franta de germani in 1940 ...

Europa nu a mai cunoscut un proiect de fortificatii militare de o asemenea amploare decat in urma cu 2000 de ani, cand romanii au construit in estul Europei cunoscutul " limes Romanus". Proiectul ucrainean presupune izolarea de facto a Europei de continentul euroasiatic din care face parte geografic , nefiind deci vorba doar de o structura despartitoare dintre doua state vecine, de altfel inrudite si cu aceleasi traditii culturale si religioase.

Nu ma ocup de planurile imperiale ale neoconservatorilor americani de ieri, de azi. In 1998 am publicat deja un articol in Curentul, "De Nobis Fabula Narratur" , in care atrageam atentia asupra faptului ca americanii au inceput sa se considere urmasii directi ai Romei si ca le imita metodele de dominatie, extinse insa la scara planetara . Atunci preconizau inlocuirea tuturor monedelor cu una singura - ati ghicit, dolarul american - si exercitarea hegemoniei americane exclusiv prin metode militare, nu prin intermediul ONU, etc.  Iata ca a aparut acum si limes americanus .

UE are acuta nevoie de resursele energetice, de pietele ruse si de liniste la frontiera de est, nu de planurile nebunesti ale unor lideri politici dezaxati. Acestia sunt pe cale sa altereze geografia, istoria si economia continentului in favoarea unor puteri anglo-saxone grav afectate de cretinism geopolitic :

http://vestnikkavkaza.net/news/politics/59807.html

" O Stanca in Mijlocul Marii "

In ultima vreme,rareori se intampla sa treaca o saptamana fara vreun atac mediatic indreptat fie impotriva Turciei condusa de Erdogan, fie impotriva Rusiei lui Putin, fie, in fine, impotriva Chinei. Aceste atacuri pôt da celor neavizati impresia ca cetatenii Uniunii Europene sau americanii traiesc in tari democratice, aflate in plin avant economic ca guvernele lor respecta cu scrupulozitate drepturile omului. . .


In ultimii zece ani, dezvoltarea economica din cele trei tari mentionate mai sus s-a facut fara sincope majore. Ceea ce este mai suparator pentru tarile vestice este insa refuzul liderilor rusi, turci sau chinezi de a subscrie la capitolul politic al « consensului Washington » constand intr-o liberalizare politica de tip occidental,  in reducerea rolului statului in economie, samd.

In realitate, atat Rusia, cat si Turcia sau China fac eforturi mari pentru eliminarea decalajelor economice acumulate in ultimele doua secole, mai ales dupa succesul revolutiei industriale din Anglia. Nu trebuie sa uitam faptul ca in secolul XVIII performantele economice ale Rusiei erau egale – in unele cazuri, chiar superioare - cu cele din vest . Economia chineza producea in jur de 24 la suta din PIB-ul mondial iar imperiul otoman a cunoscut o perioada indelungata de vitalitate economica , consecinta generalizarii in Balcani, Orientul Mijlociu sau nordul Africii a celebrei pax turcica. ( F. Braudel)

Pentru rusi, statul a fost intodeauna autoritar si puternic, «  o stanca in mijlocul marii » . Comertul exterior a fost tot timpul monopol de stat, iar elitele se puteau bucura de privilegiile economice dobandite - ca astazi – numai in masura in care dadeau dovada de o loialitate politica totala fata de conducatorii statului . Cei care incalcau acest pact, puteau fi exilati sau chiar decapitati, in functie de gravitatea faptelor comise, iar averile lor confiscate. Lucrurile nu se petreceau mult diferit nici in imperiul otoman, autoritatea sultanului fiind fara egal. Cu alte cuvinte, paralele cu evenimente petrecute in perioada stalinista nu sunt relevante pentru intelegerea mentalitatii alegatorilor rusi sau turci de astazi.

Inca din secolul XVI, rusii au dat prioritate relatiilor economice cu estul Asiei, in special China, si cu Turcia in sud. Balanta relatiilor comerciale cu Europa, de mai mica importanta pentru Moscova, a fost aproape intodeauna excedentara si se rezuma la exporturi de materii prime ( lemn, grane, blanuri,etc) . Asistam in prezent, deci, la o revenire la agenda geo-economica traditionala, la care se adauga si o dimensiune politico-militara, constand intr-o alianta defensiva, Shanghai Co-operation Organization ( SCO).

Aflat in plin declin economic dar si ideologic, vestul a renuntat din pacate la realpolitik in relatiile sale diplomatice cu acest grup de tari. Lecturile moralizatoare la care sunt supusi periodic demnitarii rusi, chinezi sau turci si atacurile mediatice din ultima vreme dovedesc ca ideologia neoconsevatoare este inca la moda in Washinton sau Bruxelles.

Klaus, omul Moscovei ?

Ne-am obisnuit in ultimii ani sa credem ca instabilitatea politica este ceva care ii afecteaza mai mult pe romani decat pe maghiari, polonezi sau cehi. Rasturnarile politice de saptamana aceasta dovedesc insa contrariul.

Demisia premierului maghiar Gyurcsany si votul de neincredere care l-a doborat pe primul ministru ceh Topolanek au provocat o mare ingrijorare in Uniunea Europeana, care parcurge cea mai serioasa criza economica de la al doilea razboi mondial incoace.

Daca premierul maghiar poate fi considerat o victima sigura a agravarii crizei economice din Ungaria, mandatul premierului ceh a fost abrupt intrerupt, se pare, pentru ca a sprijinit in parlament adoptarea Tratatului de la Lisabona. Transformarea sa din eurosceptic in suporter al Tratatului a displacut cu siguranta atat presedintelui Vaclav Klaus, cat si unora dintre colegii sai de partid.

In urma cu o luna, incriminam pe blogul meu in limba engleza atacurile presedintelui Klaus la adresa Tratatului si a monedei euro, sustinand ca acesta are tendinta sa confunde structurile politice ale Uniunii cu cele ale defunctei URSS (“EU and the Soviet Syndrome”). Potrivit unui analist ceh intervievat recent de EurActiv, insa, exista suspiciunea in Praga ca domnul Klaus este eurosceptic nu intamplator, ci la comanda Moscovei.

Lukas Pachta, cercetator la think tank-ul praghez Europeum, sustine ca publicarea uneia din cartile lui Klaus a fost partial finantata de Lukoil, si ca acesta a fost recent numit presedintele unei firme din Cehia care urmeaza sa fie cumparata de Gazprom. Mai mult, Pachta afirma ca tot rusii ar fi si inspiratorii din umbra ai partidului anti-european Libertas, sustinut activ de presedintele ceh. Daca afirmatiile acestea sunt adevarate, inseamna ca presedintele ceh nu este altceva decat colegul lui Iliescu de pe Vltava !

Mai ingrijorator este insa faptul ca in plina criza si inainte de reuniunea G20 de la Londra, Uniunea Europeana este condusa de un presedinte eurosceptic de profesie, ca la Praga s-a instalat instabilitatea politica, iar semnarea Tratatului de la Lisabona ramane deocamdata incerta.