VĂ ESTE MILĂ DE IOHANNIS ?

 Mie nu ! În 2014 mi-am făcut datoria de cenzor al candidaturii acestuia, am avertizat comunitățile românilor din Europa ( pe FB ) să evite să voteze pentru acesta. Facebook a decis atunci să îmi interzică să postez timp de trei luni, Iohannis fiind ales președinte cu voturile diasporei.

Acum, după ce Bolojan a desecretizat cheltuielile exorbitante făcute cu deplasările lui Iohannis, fostului președinte a început să îi fie frică. Nu mai iese din casă decât noaptea, ca hoții, nu răspunde la telefon și nu mai deschide televizorul. Cunoscuții din cercul sau de apropiați susțin că Iohannis este depresiv, îi este frică să nu fie scuipat de cetățeni pe stradă .

" EU CU CINE VOTEZ " ?

 Nu mai votez în alegerile din România din 2004 și nu sprijin niciun candidat sau partid anume. Totuși, în calitate de istoric am o minimă datorie profesională să vă sfătuiesc nu pe cine să votați, ci mai degrabă pe cine să NU votați.

Am deci în vedere o categorie de candidați toxici, cărora le lipsește un bun simț elementar sau sunt împinși în față de actori externi. Mă refer la categoria de sorginte franțuzească a candidaților primari : Nicușor Dan și Elena Lasconi.

În opinia mea, ar fi o dovadă de sado-masochism electoral să votați și A TREIA OARĂ, după Băsescu sau Iohannis, tot un candidat care a fost ales inițial primar. În rest, puteți firește vota pentru cine credeți de cuviință...

ANEXAREA STRATEGICĂ ȘI DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

Distribuit pentru: Prietenii tăi

Am trăit să o văd și pe asta : în țara lui Titulescu, România a ajuns la remorca inițiativelor strategice și diplomatice ale Varșoviei, majoritatea lipsite de realism. Ca să mă înțelegeți mai bine, inițiativele actuale ale Poloniei aparțin singurei mari națiuni europene care a dispărut că stat din istorie pentru 150 de ani, între 1772 și 1918. Vorbim aici de un stat care de la o suprafață de un milion de kilometri pătrați a ajuns la 0 kilometri pătrați...

Că polonezii visează la reconstituirea commonwealthului polono-lituanian din evul mediu este clar ca bună - ziua. Că puternicul grup de la Visegrad s-a fisurat ireparabil, Slovacia și Ungaria refuzând cererile Poloniei de a sprijini militar Ucraina, este iarăși foarte clar. Mai puțin clar este motivul pentru care România sub președenția lui Iohannis a ajuns să joace rolul de vioara a doua în războiul din Ucraina și în zonă, o poziție total neconformă cu tradițiile sale diplomatice și interesele sale naționale :

" Alte formate inițiate de Polonia care contribuie la securitatea europeană includ Inițiativa Trei Mări, concepută pentru a dezvolta conectivitatea multiregională în energie, transport, digitalizare, comerț și investiții (, 25 august 2015). Polonia și România au lansat Bucharest Nine (B9) ca reacție la atacul militar inițial al Rusiei asupra Ucrainei, pe fondul temerilor de vulnerabilitate regională la imperialismul Moscovei (German Marshal Fund, 18 martie 2024). Triunghiul Lublin a fost format în iulie 2020 ca o alianță regională între Lituania, Polonia și Ucraina pentru a spori cooperarea politică, economică, culturală și de securitate , 8 decembrie 2022). Atât B9, cât și Triunghiul Lublin urmăresc să coordoneze mai bine sprijinul politic, militar și economic pentru apărarea Ucrainei împotriva Rusiei. Asemenea inițiative vor ajuta Varșovia să-și urmeze viziunea pentru președinția UE sub un motto care este în mod clar un semnal de alarmă: „Securitate, Europa!” ..".

Cred că acum românii pot înțelege mai bine de ce alegerile prezidențiale au fost amânate din martie 2024 până în mai, când se desfășoară alegerile prezidențiale din Polonia, stat care se află până în iunie la conducerea UE.

CUM ? NU AU FOST ANULATE ALEGERILE? :)

Zoran Milanovic, președintele Croației, a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Deși acuzat că ar fi pro-rus, el a fost reales în funcția de președinte.

Realitatea este că atât Croația, cât și Bulgaria, Slovacia, Serbia sau Ungaria fac parte din grupul așa - numitelor " democrații danubiene " ( eticheta îmi aparține). Statele din acest grup au în frunte președinți sau prim-miniștri cu viziuni similare în ce privește Rusia sau conflictul din Ucraina.