Am aflat recent de la Valeriu Stanescu ca s-a scos in Romania studiul filosofiei marxiste din programa de liceu. In ce ma priveste, dupa 50 de ani de "marxism pe paine" , nu vad nimic rau in asta. Aclamat de catre suporterii lui ca un geniu, Marx a fost in realitate un ganditor mediocru, mai ales in domeniile istoriei, economiei si sociologiei, care datoreaza multe din ideile sale fundamentale unor precursori ilustri, dar ramasi relativ necunoscuti publicului larg, ca Eugène Buret ( 1810 - 1842).
Am inceput in 2013 la universitatea Diderot un doctorat pe tema evolutiei ideiilor despre saracie in Anglia si Franta in ultimii 200 de ani. Asa se face ca am ajuns sa consult o lucrare de referinta in domeniu, " Despre mizeria claselor muncitoare din Anglia si din Franta", scrisa de Buret si premiata in 1840 cu 2,500 de franci-aur de catre nou-fondata Academie de Stiinte Morale si Politice din Paris.
Lucrarea lui Buret are aproape 1000 de pagini, este impartita in doua tomuri si patru parti, avand o introducere de 100 de pagini scrisa ulterior redactarii ei, in care autorul face o critica virulenta a capitalismului din vremea sa. Tot in aceasta perioada, am avut ocazia sa consult un studiu de specialitate despre influenta majora pe care a avut-o Buret asupra clasicilor marxismului, pe care il anexez mai jos. Autorul lui, François Vatin, este un economist al muncii si sociolog , care functioneaza in prezent ca profesor de sociologie la universitatea Paris Vest Nanterre . La acest studiu se adauga si articolul elvetianului M.M. Cottier din "Nova et Vetera, Revue Catholique Romande " din 1956 intitulat " O sursa a lui K.Marx si F. Engels : Despre mizeria claselor muncitoare in Anglia si in Franta" , dar mai ales notele japonezului Fumio Hattori, "Marx si Buret" (Mega-Studien, 1994) , care demonstreaza clar influenta lui Buret asupra lui Marx si Engels.
La patru ani dupa aparitia cartii lui Buret, F. Engels publica o carte cu o structura si continut similare, "Situatia clasei muncitoare din Anglia" (1844), despre care Charles Andler ( 1866-1933), cunoscut militant socialist alsacian si profesor universitar de germana, sustinea inca din 1901 cu argumente solide ca a fost daca nu plagiata, cel putin inspirata de Buret. In aceasta prima carte a "socialismului stiintific" marxist, F. Engels nu face insa nicio referire la Eugène Buret... Anul trecut, am citit la randul meu cu atentie ambele carti si sunt de acord cu intuitia lui Andler. Aceiasi tematica, structura aproape identica a celor doua carti, acelasi apel la articole de presa (Buret a fost jurnalist) sau la rapoartele parlamentului englez, etc Cartea lui Engels este insa mult redusa ca dimensiuni si mai saraca in informatii, desi unele sunt obtinute de autor la fata locului.
Chestiunile sunt mai clare in ce priveste influenta majora a gandirii si ideilor lui Buret asupra lui Marx. Stim astfel gratie "Manuscriselor de la 1844" , publicate abia in 1932, ca Marx a fost un cititor asiduu al lui Buret, copiind in caietele sale ( nu mai putin de 24 de pagini dintr-un total de 200) paragrafe intregi din opera economistului si jurnalistului francez. Elemente-cheie ale criticii capitalismului la Buret pot fi gasite aproape verbatim si in lucrarile din tinerete ale lui Marx, pana si stilul vitriolant si metaforic folosit de francez.
Proiectele sociale ale lui Buret din partea a IV-a a cartii sale , care vor fi puse in practica in secolul XX ( crearea caselor de ajutor reciproc pentru salariati, reglementarea duratei de munca, introducerea impozitului progresiv pe venit, impozitarea mostenirilor, reglementarea creditului, dezvoltatrea instructiunii publice a claselor populare, etc) se regasesc printre prevederile de reforme ale celor doi, la care Marx a adaugat nationalizarea pamaturilor si a institutiilor de credit. Pana si expresia de "armata industriala" a capitalismului, provine tot din cartea lui Buret :
" Razboiul industrial necesita pentru a fi purtat cu succes armate numeroase care pot fi ingramadite intr-un singur loc si apoi decimate . Si nu este nici din devotament, nici din sentimentul datoriei ca soldatii acestei armate suporta oboseala care le este impusa ; o fac numai pentru a scapa de foame (E.Buret)".
Iata cum descrie Marx aceleasi transformari in Manifestul Partidului Comunist :
" Industria moderna a transformat micul atelier al mesterului patriarhal in marea fabrica a capitalistului industrial. Mase de muncitori ingramadite in fabrica sunt organizate militareste. In calitate de simpli soldati industriali, ei sunt supusi supravegherii unei ierarhii intregi de subofiteri si ofiteri "( K.Marx).
Desi Marx era convins de faptul ca revolutia industriala marca inceputul unei noi epoci istorice, cea capitalista, Buret considera capitalismul ca pe o varianta a feudalismului, o perioada din istoria omenirii pe care el o supranumeste "feudalism industrial" . Aceasta viziune va fi impartasita in secolul XX de celebrul economist austriac Joseph Alois Schumpeter ( 1883-1850) , care nu vedea in capitalism altceva decat faza de descompunere a societatilor feudale. Salariatul modern, sustinea Buret, este numai in aparenta liber sa-si vanda capitalistului serviciile. In realitate, avem de-a face cu o forma de "servitute mascata", deoarece muncitorul este fortat sa munceasca pentru capitalist, alternativa fiind pentru el aceea de a muri de foame. Marx si-a batut capul 20 de ani cu aceasta dilema a statutului numai in aparenta liber al salariatului, fara ca sa o poata rezolva satisfacator niciodata :
" Organizarea naturala a Evului Mediu este feudalitatea. Daca noi suntem acum intr-un Ev Mediu industrial, este evident ca razboiul permanent de interese si forte industriale se va termina prin constituirea unui nou regim feudal. (...) Acumularea capitalurilor intr-un numar mic de maini, aparitia acestor mari entitati mercantile pe care le denumim capitaliste, nu corespund oare ele in mod natural modului in care s-au constituit acele familii privilegiate din timpurile feudale care absorbeau in profitul lor propriu toata independenta si toate drepturile ? ( E. Buret)".
Spre deosebire de Marx, Buret - urmat exact un secol mai tarziu de Karl Polanyi ( 1886-1964) - refuza sa accepte fictiunea potrivit careia munca poate fi considerata de economisti ca o marfa oarecare, care poate fi vanduta si cumparata liber pe piata, pretul ei fiind stabilit numai in functie de cerere si oferta. Astfel, daca muncitorul nu este realmente la fel de liber sa-si vanda munca capitalistului si ea nu poate fi artificial separata de persoana sa, intreg esafodajul conceptual pe care si-a construit Marx teoria exploatarii capitaliste se prabuseste lamentabil. Pentru a evita aceasta, Marx a fost nevoit sa inventeze un concept teoretic nou, acela al " fortei de munca" . Muncitorul nu isi vinde asadar munca capitalistului, ci numai forta sa de munca, un artificiu pur teoretic care nu rezista insa unei critici serioase a teoriei economice marxiste.
La fel ca Marx, Buret credea ca va sosi un moment in evolutia capitalismului cand acesta va fi depasit. In viziunea sa insa, nu dezvoltarea fortelor de productie - a infrastructurii - cum credea Marx, va fi aceea care va provoca schimbari ale "suprastructurii" ideologice a societatii de tip capitalist, ci invers. Astfel, avansurile din stiintele sociale si morale vor fi adevaratele motoare ale schimbarilor sociale viitoare. Prin descoperirea adevaratelor cauze ale mizeriei sociale, spre exemplu, perenizarea acestei stari de lucruri va deveni inacceptabila pentru societate, in acelasi mod in care crestinismul a facut imposibila perpetuarea sclaviei in antichitate.
Buret se mai deosebeste de Marx si prin faptul ca nu este favorabil revolutiei. Buret este intradevar ganditorul care s-a opus proiectelor socialistilor utopici ( printre care ar trebui de fapt sa il includem si pe Marx !) de refondarea din temelii a societatilor capitaliste pe alte baze :
" Nu este vorba sa gasim o alta forma de proprietate absolut diferita de cea pe care o cunoastem din experienta, ci este vorba de a distinge proprietatea de abuzurile sale, si sa facem in asa fel incat, cu ajutorul unor institutii echitabile, toate genurile de proprietate sunt in egala masura accesibile celor ce muncesc" (..) " este necesar sa garantam dreptul la existenta impotriva exagerarilor dreptului de proprietate, care face necesara interventia sociala pentru a-l limita (E.Buret) ".
Si totusi, cu toata influenta majora exercitata de conceptiile si ideile lui Buret asupra gandirii si operei clasicilor marxismului, K. Marx nu il citeaza pe acesta decat o singura data, supranumindu-l doar "un francez" ...
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.