Descriam
intr-un post in limba engleza, de pe blogul meu gazduit pe platforma
Blogactiv.eu, care este miza actualului razboi rece dintre Vest si
unele state ale lumii, declansat cu aproximativ 5 ani in urma.
Pentru cei
care au citit postul meu anterior in limba romana despre diferentele dintre democratiile vestice de tip liberal si democratii electorale
ca acelea din Rusia, Turcia, Ungaria sau Polonia, miza actualului
razboi rece este relativ usor de inteles. Aflat inca la conducerea
afacerilor lumii, Vestul incearca fara succes sa impuna nu numai
generalizarea economiei de piata sau liberalizarea deplina a
comertului, dar si adoptarea de catre TOATE statele lumii a variantei
sale de democratie politica, si anume democratia liberala.
Democratiile
liberale s-au fondat pe principiul protectiei drepturilor
minoritatilor: etnice, religioase sau, mai nou, sexuale. Spre
deosebire de acestea, democratiile electorale - majoritatea aparute
dupa 1989 - au adoptat principiile economiei de piata, au revenit la
valorile crestine sau islamice traditionale, dar insista asupra
protejarii drepturilor majoritatii populatiei, nu si pe acelea ale
minoritatilor, in special minoritatea LGBT.
In realitate
insa, democratiile liberale nu protejeaza in mod egal - doar in
teorie – drepturile tuturor minoritatilor etnice
sau religioase care le compun. Cele mai protejate minoritati din
punct de vedere al drepturilor economice, politice sau sociale sunt,
in ordine, minoritatea oamenilor cu avere, minoritatea evreilor si
cea LGBT, ultimele doua fiind cele mai active minoritati care vin in
sprijinul imbogatirii in continuare a primei. Reprezentantii acestor
ultime doua minoritati si-au legat definitiv soarta de cea a
primilor, pe care ii servesc si ii apara cu inversunare impotriva
revendicarilor de orice natura provenite din partea majoritatii
populatiei din aceste societati liberale. Alte minoritati decat
acestea, relativ importante ca numar si care au o situatie economica
sau politica precara, precum negrii din SUA, tiganii, musulmanii din
mai multe tari europene, samd, nu sunt protejate sau favorizate de
catre legislatorii vestici, dimpotriva.
Faptul ca elitele Vestului au recurs sau recurg din cand in cand la
selectarea cate unui lider politic de culoare (Obama in Statele
Unite, Sadiq Khan in Londra, Harlem Desir in Franta,etc) pentru a
crea impresia de egalitate in drepturi politice intre minoritatile
etnice, nu inseala pe nimeni. Situatia negrilor americani este chiar
mai rea decat inaintea alegerii lui Obama ca presedinte, iar
recentele atacuri teroriste din Franta si Marea Britanie indica –
pe langa indoctrinarea islamica – o profunda disatisfactie cu
situatia lor a minoritatilor musulmane de arabi si pakistanezi din
aceste state. Mai mult, o parte dintre teroristii islamici au atacat
si ii ataca pe membrii comunitatilor evreiesti sau LGBT, identificand
in acestia pe adevaratii favorizati ai democratiilor de tip liberal.
Pe de alta parte, populatiile majoritare, voturile si drepturile
acestora sunt ignorate constant de elitele lor, atunci cand nu sunt
calcate pur si simplu in picioare. Faptul explica recentul absenteism
la vot in multe tari occidentale, sau puternica dezvoltare a
partidelor de tip nationalist, etichetate in mod fals drept
“extremiste” de catre criticii lor liberali.
Prin
contrast, democratiile electorale incearca si reusesc de multe ori cu
destul succes sa reprezinte pe plan politic interesele majoritatii
populatiei lor, fie aceasta
rusa, turca, maghiara sau poloneza. Toate aceste populatii, spre
exemplu, au un grad scazut de toleranta fata de propaganda
reprezentantilor LGBT din societatile lor sau fata de extinderea
catre acestia a drepturilor civile, cum ar fi cel al casatoriei.
Solidaritatea pe baze etnice sau religioase intre cetatenii acestui
grup de state este mult mai pronuntata decat este cazul societatilor
democratice de tip liberal, care pentru a fi mai usor dominate din
punct de vedere economic si politic au fost atomizate in decursul
ultimului secol.
Cetatenii acestor democratii liberale sunt supusi unui proces
continuu de distrugere a legaturilor ancestrale care au existat si in
societatile lor, cum ar fi legaturile de rudenie, cele religioase,
sau de solidaritate nationala. In vederea atingerii acestui scop,
societatile liberale au fost supuse unui intens proces de laicizare,
de promovare sistematica a divorturilor, de distrugere a structurilor
asociative de tip sindical si de reducere treptata pana la anulare a
rolului traditional de protector jucat de statele vestice, adica a
posibilitatii statelor de a-si asista cetatenii din punct de vedere
economic (via austeritate sau reducerea rolului statului in
economie).
La ora actuala, insasi aparatele de stat ale Vestului sunt supuse
unui proces de decimare si de reducere sistematica a resurselor
financiare de care dispun, in favoarea marilor corporatii globale
care lucreaza in profitul exclusiv al minoritatii oamenilor bogati.
Din ce in ce mai frecvent, la conducerea celor mai importante
corporatii globale sunt numiti reprezentanti ai comunitatii LGBT,
care selecteaza si promoveaza in interiorul multinationalelor cu
precadere membri propriei minoritati, indiferent daca sunt sau nu
capabili din punct de vedere profesional. Loialitatea acestora catre
minoritatea cea mai importanta, adica cea a oamenilor bogati, este
insa singura care conteaza.
Mai nou, se observa de asemenea tendinta realmente nefasta de a
propulsa la conducerea statelor vestice tot membri ai minoritatii
LGBT, asa cum este cazul acum in Luxemburg, Irlanda, si altele.
Aceasta tendinta are toate sansele sa se generalizeze in anii
urmatori, in stransa legatura cu intensificarea protestelor
populatiilor majoritare impotriva unor excese ale oamenilor bogati
care par ca scapa total oricaror norme morale, de bun simt sau
controlului social. Ea semnifica insa faptul ca democratiile liberale
trec de fapt printr-un proces de profunda criza existentiala.
Confruntarea extrem de dura care are in prezent loc intre
democratiile liberale si electorale va dura probabil multi ani de
acum inainte, angajand cvasi-totalitatea serviciilor secrete vestice,
mai ales cele anglo-saxone. Daca cunoastem, spre exemplu, momentul
cand s-a declansat acest nou razboi rece, care este miza acestuia
(distrugerea democratiilor de tip electoral), sau fortele combatante
aflate in conflict, este mai greu de prevazut cand se va sfarsi
acesta. Ceea ce nu este de dificil de anticipat, insa, este
castigatorul acestui razboi, care de aceasta data nu va mai fi grupul
de tari vestice care l-au declansat.