Viitorul economic potrivit lui Keynes

CUM NE VOM OCUPA TIMPUL LIBER CAND VOM DEVENI TOTI PROSPERI.

In 1930 John Maynard Keynes incerca sa descifreze viitorul economic al omenirii ("Perspective economice pentru nepotii nostri"). Acesta era convins ca prin 2030 PIB-ul pe cap de locuitor va fi de opt ori mai mare decat pe vremea lui si ca problema economica va inceta sa mai fie o problema permanenta pentru specia umana. Din cauza cresterii continue a productivitatii muncii, cvasi-totalitatea oamenilor se vor regasi in situatia in care astazi se afla numai clasele cele mai bogate din Anglia si Statele Unite. « Trebuie sa ne asteptam deci la o 'depresiune nervoasa' universala ? » (…) « astfel, pentru prima data de la crearea lui, va putea omul sa faca fata unei probleme veritabile si permanente, cum sa se bucure de o libertate smulsa constrangerilor economice ? », « cum sa-si ocupa timpul liber pe care stiinta si interesul colectiv le-au cucerit pentru el, intr-o maniera agreabila, inteleapta si buna ».

«Pentru individul mediu, lipsit de talente particulare, nu este problema mai redutabila decat aceea de a gasi o ocupatie, cu atat mai redutabila cu cat nu exista radacini care sa il ancoreze in solul cutumelor si conventiunilor, specifice unei societati traditionale. Judecand dupa comportamentul si realizarile claselor bogate de astazi din oricare regiune a lumii, perspectiva la ceea ce ne asteapta este foarte deprimanta. Caci oamenii apartinand acestor clase sociale sunt intr-un anumit fel avangarda noastra, cei care lumineaza si exploreaza in numele nostru al tuturor pamantul fagaduintei pe care isi amplaseaza cortul. Or, mie mi se pare ca majoritatea acestor oameni, care au un venit independent dar nu au nici legaturi, nici obligatii, nici solidaritate cu aproapele lor, au esuat lamentabil in fata problemei cu care s-au confruntat. Eu am certitudinea ca cu un pic mai multa experienta noi vom folosi cu totul altfel timpul liber decat bogatii de astazi (…).

« Noi ne vom putea permite sa judecam motivatia pecuniara la justa sa valoare. Dragostea de bani, pe care trebuie sa o distingem de dorinta de bani ca mijloc de a ne procura placerile si realitatile vietii, va fi recunoscuta pentru ceea ce este de fapt : o stare morbida destul de respingatoare, una din inclinatiile pe jumatate criminala si pe jumatate patologica pe care le incredintam tremurand specialistilor de maladii mentale. » (p 174-178)

Fireste, ceea ce celebrul economist englez nu a anticipat a fost aparitia neo-liberalismului si revolutia conservatoare din lumea anglo-saxona...
(JM Keynes, Sur la monnaie et l'économie, Paris, Payot, 2009)