Gazeta de perete a premierului

In ultima vreme, imi vine tot mai greu sa cred ca Evenimentul Zilei nu este- asa cum sustin detractorii ziarului - «gazeta de perete a Cotrocenilor». Cum sa interpretez altfel faptul ca de cateva saptamani incoace, EVZ face platforma unui personaj fara scrupule, care mai intai a facut din lingusirea lui Ceausescu o ocupatie politica, iar in ultima luna din 1989 a devenit, dintr-o data, reporter de front ?

Am citit si eu penibilul reportaj despre blugi si batiste muiate in sange si mirosite in fata masinii de scris, si despre patinajul pe bucati de creier. Drept sa va spun, mi s-a parut cel mai scarbos reportaj despre revolutia de la ’89. Dar ce putea sa iasa din pana unui propagandist al tineretului ceausist ?

Premierul desemnat a reusit sa triumfe numai in duelul verbal cu Gadea, omul lui Voiculescu. Succesul pare regizat dinainte, pentru ca, asa cum stiti, Securitatea era doar bratul inarmat al PCR-ului (sau, ma rog, UTC-ului…).

Printre ultimele fapte de vitejie ale lui MRU se numara si vizita sa fulger din aceasta saptamana la Bruxelles, unde fara indoiala i-a impresionat pe comisarul Barroso si pe presedintele Rompuy cu titlurile sale olimpice, cunostintele enciclopedice sau cu tineretea sa, adica cea care i-a torpilat si cariera de ministru de externe. Imi aduc aminte cu tristete de un interviu patetic pe care l-a acordat la vremea respectiva CNN-ului, cand a sustinut ca "tineretea" va ajuta guvernul sa schimbe totul, asa cum ieri la Bruxelles a sustinut ca poate rezolva problema absorbtiei fondurilor europene in cele 8 luni de mandat. Pai cum, nu ramane in continuare la conducerea guvernului, asa cum a promis sprijinitorul de la Cotroceni ? Si presedintia dupa 2014, o lasa de izbeliste, pe mana dusmanilor dreptei ?

Sincer sa fiu, ma indoiesc atat de calitatile morale cat si de cele profesionale ale actualului premier. Declaratiile domniei sale imi provoaca aproape intotdeauna o scarba intensa, fiindca pentru mine un istoric autentic nu putea sa se preteze la ridicarea in slavi a lui Ceausescu in cel mai negru moment al istoriei noastre. Am fost, pana in 1979, lider politic al studentilor din Facultatea de Istorie pe care a absolvit-o si domnul Ungureanu, si pot sustine fara a minti sau exagera ca se putea renunta la sesiunile de indoctrinare ideologica conduse de Nicu Ceausescu la Izvorul Muresului, si nu te obliga nimeni, la Iasi, sa scrii articole de lauda sau sa tii cuvantari desantate la congresele UTC-ului, ba chiar dimpotriva ! Da, existau printre noi specimene de genul actualului premier, de care ne feream instinctiv, iar marea majoritate a studentilor ii ocoleau cu suspiciune si dezgust.

Un director celebru al serviciilor secrete franceze intre 1970 - 1981, contele de Marenches, atragea atentia ca «directorul unui serviciu secret trebuie sa fie el insusi secretos, si nu sa faca pe vedeta. El nu trebuie sa se prea arate in public. Nu trebuie sa aiba nici un fel de ambitie politica. Eu nu aveam intalniri cu presa.» (Ockrent et Marenches, Dans le secret des princes, Stock,1986) Or, cariera lui MRU la SIE a fost de scurta durata, evoluand astazi catre nivelul maximei sale incompetente…

Din pacate, modul in care este prezentata cariera profesionala si politica a lui MRU in cateva ziare de la noi il vor transforma in victima oficiala a regimului Ceausescu, nefiind exclus ca acesta sa ceara, in curand, si un certificat de revolutionar… Nu de alta, dar s-ar putea sa ii mareasca sansele electorale in vederea obtinerii unui mandat prezidential.