O analogie intre Scotia si Ucraina

 Analogiile intre istoria, geografia sau cultura natiunilor sunt folosite pentru a ilustra atat asemanarile , cat si diferentele dintre acestea, in scopul unei mai bune intelegeri a realitatilor istorice.

Din 1991, in urma unui referendum, pe harta Europei a aparut un stat nou, Ucraina. Desprins din Rusia, din care a facut parte fara intrerupere din 1654  - la cererea cazacilor lui Bogdan Hmelnitski - noul stat nu este in realitate decat o provincie rebela a Rusiei , care a decis sa abandoneze Federatia Rusa in vederea afilierii sale la UE.

Populatia Ucrainei este de 40 de milioane de locuitori,  adica aproximativ un sfert din totalul populatiei federatiei ruse dinainte de separare. Economia Ucrainei se bazeaza pe extragerea carbunelui si pe industria grea, in special productia de otel sau aluminium. Agricultura este deasemenea o ramura importanta a economiei. Ucraina este cel mai sarac stat din Estul Europei.

In 1996, Scotia a devenit o provincie autonoma in cadrul Marii Britanii, din care a facut parte neintrerupt din 1707. Din 1999, Scotia are si un parlament propriu.  Scotia se intinde pe o treime din suprafata Marii Britanii, insa are numai aproximativ o zecime din populatia acesteia ( 5.5 milioane ). Economia scotiana s-a bazat timp de decenii pe extractia de carbuni si pe industria grea, mai ales pe constructia de nave.

La inceputul acestui mileniu si cu aproximativ un deceniu inainte de Brexit, Scotia a incercat sa se separe de Marea Britanie prin referendum, care a esuat deocamdata. Una din cele mai sarace zone ale Europei de vest, iesirea din piata comuna britanica si afilierea Scotiei la UE va provoca insa  o scadere insemnata a nivelului de trai al scotienilor, exact cum s-a intamplat si cu ucrainienii dupa ce au parasit Federatia Rusa .

Analogia dintre cele doua provincii, una rusa, cealalta britanica, releva faptul ca desprinderea de structurile economice, politice si militare din care au facut parte  amandoua timp de secole nu este numai foarte riscanta, dar poate duce la aparitia unui stat esuat, cum este cazul Ucrainei in prezent.

In ce priveste imixtiunea liderilor actuali ai Marii Britanii in problemele dintre Rusia si Ucraina ,   ma abtin sa comentez. De un lucru sunt insa sigur, si anume ca autoritatile britanice ar reactiona destul de violent daca Rusia s-ar amesteca de partea Scotiei in campania acesteia de ruperea aranjamentelor  actuale care o leaga de Marea Britanie....

PRESEDINTII ESUATI DiN ESTUL EUROPEI

  Pe zi ce trece, sunt tot mai convins ca ucrainienii au cazut in aceeasi capcana politica in care au cazut si alegatorii romani cand l-au ales in 2014 ca presedinte pe Iohannis.

Sa fim seriosi, Iohannis nu avea nici experienta politica nationala  necesara - pana la alegerea sa, a fost primarul unui oras transilvanean atipic pentru Romania -  nici membru al partidului liberal nu a fost ( el activase la Forumul German ). Nu, el a fost ales pentru ca, sas fiind, romanii au crezut ca vor avea parte de un tratament mai bun la Bruxelles si ca vor fi acceptati mai rapid in spatiul Schengen:

" De alegerea lui Iohannis se leagă fără îndoială aşteptări şi speranţe mari. Dar acestea singure nu schimbă în mod fundamental situaţia politică din România", a spus parlamentarul CDU. "Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (...) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015", a adăugat el. Reacţia preşedintelui Comisiei pentru Afaceri Interne din Bundestag intervine în contextul în care, recent, preşedintele Klaus Iohannis a declarat în presa germană că va face eforturi pentru ca aderarea României la Schengen să se producă în 2015. " ( Adevarul din 2015 )

La randul sau, Zelensky a fost ales presedinte fara sa aiba  o experienta politica prealabila. In opinia mea, ucrainienii au votat pentru el pentru presupusele pile pe care unul de etnia lui le-ar avea la Washington. Ucrainienii par sa fi crezut - gresit, asa cum a reiesit deja - ca simpla alegere a lui Zelensky le va asigura intrarea in NATO.  Iata deci ca prezenta masiva in structurile departamentului de stat american a neoconservatorior de origine evreiasca a creat o vulnerabilitate pentru SUA,  exploatata in prezent  de lideri politici ca Zelensky.

Atat Iohannis , cat si Zelensky au fost alesi deasemenea pentru a pune capat coruptiei, ceea ce nu s-a intamplat. In Romania Iohannis a devenit  insa  - in mod bizar pentru un  urmas al aliatilor lui Hitler din Transilvania - un campion vocal al campaniilor de combatere a anti-semitismului din Romania...

Cei doi presedinti apartin amandoi unor minoritati etnice microscopice din Romania sau Ucraina, care nu au  din pacate o istorie de convietuire armonioasa cu  populatia majoritara din cele doua state . Acest fapt  face si mai inexplicabila selectia acestora pentru postul suprem in stat.

Consecintele alegerii celor doi sunt  ingrijoratoare, ca sa nu zic funeste. Instabilitatea politica interna din Romania s-a permanentizat in ultimul an, in timp ce Zelensky a reusit sa puna in pericol pacea din tot estul Europei prin politica sa neinspirata de vecinatate.

Este evident astazi ca la instigarea serviciilor interne si/sau straine, ambele popoare au luat  o plasa colosala. Sunt curios totusi sa vad cum se va rezolva problema incompetentei celor doi pana  in cele din urma

CRITICA MARXISMULUI LA DEL NOCE

 

Italianul Augusto Del Noce ( 1910 - 1989 )  a reusit o interptetare a gandirii marxiste care are ca punct de pornire ateismul virulent al lui Marx. Materialismul istoric si inexorabila evolutie a istoriei universale in directia victoriei comunismului este asadar consecinta ateismului autorului teoriei si a influentei exercitate asupra sa de ideile lui Hegel, nimic altceva.

Tot Marx a fost cel care a subordonat  filosofia politicii, al carei rol, ne amintim cu totii, era in conceptia sa nu acela de a interpreta lumea, ci de a o schimba. Acesta este si motivul fundamental pentru care marxismul nici nu poate fi considerat drept un sistem filosofic propriu-zis iar Marx un filosof in adevaratul sens al cuvantului. Din carpeli provenite de la diferiti filosofi, unii materialisti, altii idealisti, nu se poate ajunge la un sistem filosofic original .

Acelasi lucru se poate afirma si despre " economistul " Marx, care nu a avut mare lucru de adaugat la teoria valorii-munca a lui Adam Smith sau la ideile economice imprumutate de la David Ricardo. Analiza  mecanismului exploatarii proletarilor de catre detinatorii de capital este mai pertinenta la Eugene Buret, de la care Marx a plagiat copios, samd

Dar iata ca analiza lui Del Noce demonstreaza faptul ca si Vestul afluent si tehnocratic a avut la baza tot gandirea  politica marxista, desi ateismul occidentalilor se bazeaza pe erotism, nu pe lupta de clasa. Comunismul sovietic - sau cel chinez de astazi -a reprezentat  deci doar varianta revolutionara a gandirii marxiste, asa cum a fost pus acesta in practica de Lenin.

Credinta luI Marx ca stiinta si tehnologia il va emancipa pe om de credinta in Dumnezeu a fost adoptata in Vest de liberalism, dand astfel nastere societatilor tehnocratice actuale. Cei doi dusmani traditionali ai liberalismului - ideologia revolutionara sau religia - au fost asadar eliminati ca urmare a unei fuziuni ideologice intre liberalism si marxism,  caruia i s-a amputat dimensiunea mesianica . Rezultatul a fost, sustine Del Noce, aparitia unor societati vestice neo-totalitare, care numai pastreaza aparentele unor societati democratice.

DIPLOMATIA SUA SI SFERELE DE INFLUENTA

 Diplomatia americana refuza sa accepte astazi existenta sferelor de influenta. Atat Hillary Clinton, cat si Blinken au afirmat fara echivoc ca sferele de influenta apartin trecutului, desi pacea de 50 de ani care a caracterizat perioada razboiului rece s-a bazat pe existenta a doua sfere de influenta, una americana, cealalta sovietica.

SUA a practicat constant o politica externa bazata pe sfere de influenta inca de la adoptarea doctrinei Monroe din 1823, intregita in 1904 de Roosevelt corollary. Astfel, SUA isi rezerva calitatea de politist regional al emisferei vestice si dreptul de a interveni militar in afacerile interne ale oricarui stat din America de Sud sau Centrala.

Ipocrizia diplomatiei americane si a reprezentantilor sai actuali este lipsita de pragmatism si poate conduce la serioase conflicte militare, care pot fi evitate prin simpla recunoastere a faptului ca exista si alte mari natiuni ale lumii, cum sunt Rusia sau China, care au interese geostrategice majore de aparat in imediata lor vecinatate.

INVENTAREA SOCIOLOGIEI, MAI BENEFICA DECAT CEA A ECONOMIEI

O soarta mai buna au cunoscut salariatii si saracii din Anglia si din restul Europei dupa aparitia doctrinei pozitiviste a lui Auguste Comte (1798 -1857) si dupa “inventarea” sociologiei. Anchetele de teren si filosofia pozitivista ale lui Compte au inspirat  la sfarsitul secolului XIX doi oameni de afaceri britanici altruisti, Charles Booth si Seebohm Rowntree, care au pus bazele sociologiei britanice.

Cei doi au platit din propriul buzunar anchete sociologice asupra fenomenului saraciei din Londra si York. Ancheta sponsorizata de Booth a descoperit ca, la sfarsitul secolului XIX, 30.7 la suta din populatia regiunii londoneze traia inca in saracie (potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, proportia saracilor din Europa de vest la inceputul secolului XIX era de aproximativ 84 la suta). Ancheta lui Rowntree dadea o proportie asemanatoare pentru Yorkshire si stabilea un prag sociologic al saraciei. 

Impreuna, anchetele si actiunile de lobby ale celor doi au determinat guvernul britanic sa introduca, incepand cu 1909, un sistem de asigurari sociale si de pensii. In 1909, raportul Comisiei regale asupra Legii Saracilor (Majority report) s-a bazat pe concluziile rezultate din anchetele sociologice sponsorizate de Charles Booth. Rowntree - patronul unei fabrici de ciocolata - a introdus in firma sa ziua de lucru de 8 ore, saptamana de lucru de 5 zile si a marit salariile angajatilor sai. Nici Booth, nici Rowntree insa nu au cochetat cu socialismul, amandoi reformatori fiind suporteri fideli ai liberalismului.

 Este cunoscut deci faptul ca atat Rowntree, cat si de Booth , au fost profund influentati in actiunile lor de filosofia pozitivista a lui Auguste Comte. Altfel spus, parintele sociologiei a avut o influenta benefica asupra contemporanilor sai europeni, clar superioara  influentei nefaste exercitate de fondatorii economiei moderne - Adam Smith si David Ricardo - asupra majoritatii economistilor si a unei bune parti a politicienilor liberali din secolul XIX .

 Se poate asadar afirma cu destula certitudine ca noua stiinta a sociologiei a aparut din nevoia de a contracara efectele negative asupra elitelor intelectuale si politice britanice ale ideilor gresite sau retrograde mostenite de la clasicii stiintei economice.