EUROPA vs. SUA: DOUA SECOLE DE ISTORIE COMPARATE

Cred ca actuala criza din Ucraina ne ofera noua, istoricilor, posibilitatea de a face o comparatie intre doua secole din istoria moderna a lumii, cea dintre 1815 si 1914 si perioada hegemoniei americane dintre 1920 si 2020, intre autocratii si democratii.

Secolul XIX a fost dominat de cateva mari puteri europene, reunite in aliante menite sa previna raspandirea  secularismului in Europa si schimbarea frontierelor. Debutand cu Sfanta Alianta ( Rusia, Prusia si Austria ), continuand cu asa-numitul Concert European (  Rusia, Prusia, Austria,Franta si Marea Britanie ) si terminandu-se dupa unificarea Germaniei cu Liga Imparatilor bismarckiana ( Rusia,Germania si Austro-Ungaria ) secolul a fost ,cu mici exceptii, unul al pacii.

Promotorii acestei formule de gestionare a conflictelor militare pe continentul european au fost, cu exceptia liderilor francezi sau englezi,  imparati autocrati ,aflati la conducerea Germaniei, Rusiei sau Austriei. Garantia colectiva a marilor puteri, cum mai este aceasta cunoscuta in istoria diplomatiei, a prevenit conflicte armate majore, a promovat valorile spirituale crestine si s-a opus in 1848 transformarii violente, pe calea revolutiilor, a statelor pe care le-au guvernat.

Concertul european nu s-a impotrivit  insa obtinerii independentei si neutralitatii Elvetiei, spre exemplu, sau aparitiei Belgiei, Italiei ,Germaniei sau Romaniei pe harta Europei, care sunt si astazi printre statele solid construite ale Europei.

Intre 1920 si 2020 la conducerea afacerilor globale s-a aflat Statele Unite, campioana democratiilor liberale si din 1945 puterea militara numarul unu, devenita chiar singura superputere dupa 1989.

Desi propaganda oficiala a sustinut intodeauna ca democratiile din tabara americana sunt esentialmente pasnice, doritoare de pace, conflictele perioade dovedesc din pacate contrariul.

Incepand cu sfarsitul celui de- al doilea razboi mondial si continuaind cu razboaiele din Coreea ( 1953 ) Vietnam ( anii 60 si 70 ) sau cele din Bosnia, Serbia,Afghanistan, Irak, Libia sau Yemen  lista conflictelor militare initiate de SUA si/sau NATO devine tot mai lunga.

Atat in secolul XIX, cat si intre 1920 si 2020 au aparut constructii statale noi pe harta Europei sau a lumii. Cele mai solide au fost si au ramas statele formate pe vremea autocratilor, de la Elvetia, la Belgia, Germania, Italia sau Romania.

Statele constituite dupa 1920 , pe baza principiului wilsonian al auto-determinarii, nu au rezistat prea multa vreme. Astfel, Cehoslovacia si Yugoslavia au disparut de pe harta dupa 1990, in timp ce Romania a pierdut teritorii dobandite dupa 1920 in est si in nord, care nu au mai fost recuperate nici in prezent. State-marioneta ca Vietnamul de sud au disparut, iar Coreea de Sud traieste zilnic sub amenintarea militara a Coreei de Nord  si cu trupe americane aflate acolo de zeci de ani.

De cand la conducerea afacerilor externe americane s-au instalat insa neoconservatorii, lucrurile s-au agravat. Perioada de dupa 1989, care a dus la implozia URSS, a Yugoslaviei sau Cehoslovaciei, s-a dovedit foarte turbulenta. Constructia de state noi sub egida americanilor a debutat cu crearea Bosniei-Hertegovia din 1995, care nu a cunoscut niciodata stabilitatea politica si este in plin proces de dezintegrare..

Dupa 2000, SUA si-a incercat norocul in Orient, sponsorizand constructiile statale falimentare din Afghanistan sau Irak, sau in nordul Africii, unde Libia este si in prezent un stat profund divizat si nefunctional.  Din 2014, neoconservatorii americani sunt profund implicati in afacerile interne si reformele administrative din Ucraina, cu rezultatele care se cunosc...

Dupa aceasta succinta trecere in revista a celor doua formule de guvernarea afacerilor internationale globale, va las sa judecati singuri daca si in ce masura americanii au reusit sa ofere lumii mai multa pace si stabilitate decat antecesorii lor din secolul XIX, autocratii incoronati ai Europei.

UN RAZBOI SI DOUA OLIMPIADE

 In urma razboiului de 5 zile  din 7 august 2008 din Georgia, diplomata elvetiana Tagliavini a elaborat un raport al incidentului pentru UE si OSCE. Raportul il considera responsabil pentru declansarea conflictului armat pe Saakashvili, presedintele de atunci al Georgiei.

Exista multi analisti care au facut analogii intre situatia de atunci din Georgia si ce se intampla in prezent in Ucraina. Aproape nimeni nu face insa legatura intre cele doua conflicte si doua evenimente care s-,au desfasurat sau urmeaza sa se desfasoare la mii de kilometri distanta :  olimpiada de vara din 8 august 2008 si cea de iarna ,care trebuie sa inceapa pe 4 februarie 2022, amandoua in China.

Este foarte probabil ca acum, ca si in 2008, neoconservatorii din administratia americana au sperat sa declanseze un incident similar , impuscand doi iepuri dintr-o lovitura. Pe de o parte, un asemenea incident ar crea premisele sanctionarii drastice a Rusiei. Pe de alta parte, atentia opiniei publice internationale ar  fi deturnata de la jocurile olimpice de iarna, lipsind autoritatile chineze de audienta globala suscitata de un asemenea eveniment.

Pana in prezent, insa, se pare ca nu a fost gasit un Saakashvili ucrainean, care sa provoace armata rusa atacand pe insurgentii din Donbas, re-editand astfel un scenariu folosit in 7 august 2008.

ISTORIA RUSIEI IN VIZIUNEA LUI PUTIN

 Istoricul britanic Dominic Sandbrook incearca sa explice unor audiente vestice plictisite de studiul istoriei faptul ca pentru popoarele din estul Europei - inclusiv pentru romani - istoria conteaza enorm.

Acesta sustine faptul ca Putin nu este nicidecum continuatorul lui Stalin - care era georgian - ci se considera continuatorul statului rus construit de Petru cel Mare, nicidecum cel comunist. Astfel, intr-un eseu istoric publicat pe site-ul presedintiei ruse, Vladimir Putin afirma fara echivoc  faptul ca rusii, bielorusii si ucrainienii au toti aceiasi origine si deriva de la Vechiul Rus, chiar daca in decursul istoriei  au aparut diviziuni intre ei.

Romanii pot intelege foarte bine aceasta abordare a istoriei Rusiei. De cel putin doua secole, toti intelectualii romani au afirmat intr-un glas ca moldovenii, muntenii si ardelenii " de la Rim se trag",  ca apartin aceluiasi popor,  avand  origine si limba comune. Exact acelasi lucru il sustine si Putin despre rusi, bielorusi si ucrainieni si eu unul ca istoric nu cred ca greseste prea mult.

Altfel spus, Putin nu este nici pe departe tipul de lider post-sovietic, in genul lui Nazarbayev, dornic sa refaca URSS,  asa cum bate campii propaganda inepta actuala din SUA. Nu, el este un lider nationalist si il intereseaza strict refacerea unitatii lumii ruse.  Iata de ce nu cred ca Putin  reprezinta un pericol pentru fostii sateliti sovietici , cum a fost si Romania. Refacerea in forme noi a URSS nu este asadar pe agenda Kremlinului.

Ce se intampla acum in Ucraina este deci consecinta abordarii nationaliste a istoriei Rusiei,care in conceptia lui Putin presupune un efort multi-dimensional, vizand refacerea in timp a unitatii economice si politice a lumii ruse, in sensul in care a realizat-o pentru prima oara Petru cel Mare in secolul XVIII.

UN MINISTRU DE EXTERNE NEOCON IN TARA LUI TITULESCU

 Am trait sa o vad si pe asta ! In tara lui Titulescu, avem instalat ca ministru de extene un anume Bogdan Aurescu, care actioneaza pe plan extern de parca ar fi angajatul Departamentului de Stat american iar seful sau este Bliken, nu presedintele Romaniei.

Pe 24 ianuarie Aurescu a propus - fara ca omologii din UE sa ii dea vreo atentie - ca urmatoarea reuniune periodica a ministrilor UE de externe sa se desfasoare la Kiev, vezi-Doamne in semn de solidaritate cu Ucraina. Fara sa pomeneasca un singur cuvintel despre deznationalizarea prin limba suferita de cei 500,000 de romani siliti sa traiasca in infernul ucrainean, Aurescu se ocupa de soarta Ucrainei ! (Nu mai pomenesc aici de faptul ca prin 2015 aceiasi romani se plangeau ca autoritatile din Kiev ii recrutau cu sila si ii trimiteau sa lupte in Donbas cu rusofonii de acolo.)

Ca tot veni vorba, prin 1998 am trimis o scrisoare presedintelui Emil Constantinescu, in care il sfatuiam sa ii reaseze pe romanii din Bucovina ucraineana in satele din Transilvania ramase goale dupa emigrarea masiva a sasilor ardeleni in Germania de dupa 1989 . Bineinteles. insa,  ca fostul presedinte nu a intreprins nimic in sensul asta, de parca acei romani nu existau pentru Bucuresti. Presedintele Iohannis poate gasi  scrisoarea in arhiva Presedintiei si poate, ca sas ardelean ,sa incerce el sa ii scape pe romanii din Ucraina de  excesele nationaliste ale Kievului prin metoda propusa de mine atunci. Asta bineinteles dupa ce se incheie sezonul de ski ...

Cat despre Aurescu, o demisie de onoare ar fi cea mai potrivita iesire din scena, chiar mai necesara decat cea a lui Ciuca. Sunt sigur ca asa cum ucrainienii au gasit un post pentru fostul presedinte georgian Shakashvili, o sa gaseasca  si Aurescu cu ajutorul neoconservatorilor americani ceva de lucru , poate chiar ca ministru de externe al Kievului ...

O analogie intre Scotia si Ucraina

 Analogiile intre istoria, geografia sau cultura natiunilor sunt folosite pentru a ilustra atat asemanarile , cat si diferentele dintre acestea, in scopul unei mai bune intelegeri a realitatilor istorice.

Din 1991, in urma unui referendum, pe harta Europei a aparut un stat nou, Ucraina. Desprins din Rusia, din care a facut parte fara intrerupere din 1654  - la cererea cazacilor lui Bogdan Hmelnitski - noul stat nu este in realitate decat o provincie rebela a Rusiei , care a decis sa abandoneze Federatia Rusa in vederea afilierii sale la UE.

Populatia Ucrainei este de 40 de milioane de locuitori,  adica aproximativ un sfert din totalul populatiei federatiei ruse dinainte de separare. Economia Ucrainei se bazeaza pe extragerea carbunelui si pe industria grea, in special productia de otel sau aluminium. Agricultura este deasemenea o ramura importanta a economiei. Ucraina este cel mai sarac stat din Estul Europei.

In 1996, Scotia a devenit o provincie autonoma in cadrul Marii Britanii, din care a facut parte neintrerupt din 1707. Din 1999, Scotia are si un parlament propriu.  Scotia se intinde pe o treime din suprafata Marii Britanii, insa are numai aproximativ o zecime din populatia acesteia ( 5.5 milioane ). Economia scotiana s-a bazat timp de decenii pe extractia de carbuni si pe industria grea, mai ales pe constructia de nave.

La inceputul acestui mileniu si cu aproximativ un deceniu inainte de Brexit, Scotia a incercat sa se separe de Marea Britanie prin referendum, care a esuat deocamdata. Una din cele mai sarace zone ale Europei de vest, iesirea din piata comuna britanica si afilierea Scotiei la UE va provoca insa  o scadere insemnata a nivelului de trai al scotienilor, exact cum s-a intamplat si cu ucrainienii dupa ce au parasit Federatia Rusa .

Analogia dintre cele doua provincii, una rusa, cealalta britanica, releva faptul ca desprinderea de structurile economice, politice si militare din care au facut parte  amandoua timp de secole nu este numai foarte riscanta, dar poate duce la aparitia unui stat esuat, cum este cazul Ucrainei in prezent.

In ce priveste imixtiunea liderilor actuali ai Marii Britanii in problemele dintre Rusia si Ucraina ,   ma abtin sa comentez. De un lucru sunt insa sigur, si anume ca autoritatile britanice ar reactiona destul de violent daca Rusia s-ar amesteca de partea Scotiei in campania acesteia de ruperea aranjamentelor  actuale care o leaga de Marea Britanie....