Nu este nicio exagerare dacă afirmăm faptul că romănii au fost foarte atașați monarhiei pe tot parcursul existenței statului modern .
Spre deosebire de alte state europene - Elveția sau Franța, de exemplu - romănii nu au manifestat, cu o singură excepție, nicio preferință pentru instaurarea unei forme de guvernămînt republicane la noi.
Excepția la care mă refer este așa-numita republică de la Ploiești, cănd mulți dintre fruntașii liberali. majoritatea francofili, au încercat fără succes să îl detroneze pe regele Carol I în 1870, drept retribuție pentru invadarea Franței de trupele Prusiei ( în timpul războiului franco-prusac ) Comuna din Paris și excesele primului guvern comunist din istorie i-a potolit însă definitiv : unul din capii mișcării republicane, Alexandru Candiano Popescu, a ajuns chiar mai tîrziu aghiotantul regelui Carol.
Comparați vă rog regatul Romăniei cu cel al Greciei în aceiași perioadă istorică. După obținerea independenței, Grecia a devenit regat din 1835 , fiind adus la tron Otto de Bavaria. Acesta a fost mazilit în 1863, fiind adusă la tron o dinastie daneză. Nici regii din această dinastie nu au avut parte de liniște : grecii au proclamat republica în 1924, numai pentru a reveni singuri la monarhie în 1935, după ce au schimbat nu mai puțin de 23 de guverne și au trecut prin 13 lovituri de stat. Monarhia constituțională a fost definitiv abolită în 1973 de către liderii puciului coloneilor, care au proclamat o nouă republică, acum insolventă.
Republica la romăni are așadar o reputație proastă, prima fiind impusă de sovietici și de Armata Roșie după 1945 și a doua, cea post-decembristă, de un om al sovieticilor, Iliescu. Regatul a rămas în schimb forma de guvernămînt preferată a romănilor care gîndesc, de istoria sa fiind legate cele mai mari realizări ale tinerei națiuni : democrația, regimul parlamentar, independența, marea unire, reforma agrară și o excelentă reputație internațională.
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.