DE-OLIGARHIZAREA IN REPUBLICA MOLDOVA

Evenimentele actuale din republica Moldova depășesc cu mult ca semnificație granițele micii republici de la periferia UE.

Majoritatea statelor lumii au probleme cu influența nefastă a oligarhilor asupra liderilor sau instituțiilor lor, de la guverne la parlamente, la servicii secrete, mas-media sau justiție. Problema a ajuns atît de serioasă, încît acest mod de dominație oligarhică a societăților - în special a celor vestice - pune în pericol însăși existența acestora.

Tot evenimentele din Moldova dovedesc însă că procesul de de-oligarhizare a structurilor de stat, oricît de necesar și imperativ, este extrem de complex și de anevoios, ca să nu menționez extrem de periculos. De reușita lui sunt interesate toate statele importante ale lumii, de la SUA la Rusia sau majoritatea statelor membre UE. Nu întîmplător, toate marile state menționate mai sus au pus umărul pe 3 iunie a.c. la deblocarea crizei politice moldovenești, nășind formarea unei alianțe anti-oligarhice de partide cu doctrine politice foarte diferite.

De-oligarhizarea societăților vestice este însă extrem de problematică. Oligarhii vestici au acumulat averi timp de mai multe generații. Cele două războaie mondiale le-au distrus o bună parte din acestea, în special cele imobiliare. Au urmat apoi după 1945 mai bine de 30 de ani în care impozitarea progresivă a atins și cote de 90% în unele state. Din anii 1980 însă, cei 10% cei mai bogați oameni din vest au beneficiat constant de mari reduceri de impozite. Surplusul de bani astfel dobîndit a fost folosit și pentru a cumpăra influență politică sau pentru a-și subordona instituțiile statului intereselor lor.

Ca aproape întodeauna în asemenea perioade de tranziție, schimbările politice de mare anvergură sunt testate inițial - în absența unui laborator - în state minuscule cum sunt Moldova sau Cehia. Ce se întîmplă în prezent acolo este însă atent monitorizat de experții mai multor state, co-interesate în succesul măsurilor adoptate de noile autorități de la Chișinău.

Este firește mult mai ușor de acceptat sacrificareva cîtorva oligarhi recent îmbogățiți din centrul și estul Europei decît subminarea pozițiilor oligarhilor vestici, mult mai bazați financiar și mai bine organizați. Este deasemenea de așteptat ca oligarhii aflați la butoanele statelor vestice să evite să se compromită oferind sprijin oligarhilor recent apăruți după prăbușirea comunismului : acestora le lipsește pedigree-ul pentru a fi salvați . Să sperăm că totul se va termina totuși cu bine pentru populația Moldovei...

MODIFICAREA CONSTITUȚIEI

Oricît ar fi ele de legi fundamentale, constituțiile au nevoie de modificări din cînd în cînd, pentru a le menține relevanța.

Se poate, desigur, proceda și așa cum au făcut francezii, care au adoptat pînă în prezent 5 constituții. Prin prisma experienței acumulate în ultimii 30 de ani, mie unul mi se pare că o modificare viitoare a constituției Romaniei ar trebui să ajute la eliminarea definitivă a conflictului dintre palate, dintre guvern și președinție.

Actualele prevederi constituționale - care au creat la noi o republică semi-prezidențială , unde rolul președintelui este mai important decît ar fi normal într-un sistem parlamentar - au afectat în permanență buna funcționare a statului romăn în ultimii 12 ani, blocajele fiind numeroase și foarte periculoase.

O republică parlamentară autentică,cum ar fi normal să fie și Romănia ar trebui să lase parlamentului țării - nu populației - decizia alegerii președintelui , așa cum a fost cazul pînă acum. Experiența a dovedit că președinția poate fi și a fost deja în două rînduri capturată prin tehnici electorale sofisticate de interese politice externe, care numai binele Romăniei nu îl au în vedere.

Majoritatea republicilor parlamentare din UE așa își aleg președinții, aceștia avînd mai mult un rol ceremonial, ca în Germania - pe care romănii o admiră așa de mult - nu acela de arbitri ai vieții politice, cum se întîmplă în prezent la noi. Modificările propuse de Iohannis sunt așadar triviale și au un puternic iz electoral, ele neputînd conduce la eliminarea tensiunilor actuale din viața politică autohtonă .