Thursday, January 20, 2022

CRITICA MARXISMULUI LA DEL NOCE

 


Italianul Augusto Del Noce ( 1910 - 1989 )  a reusit o interptetare a gandirii marxiste care are ca punct de pornire ateismul virulent al lui Marx. Materialismul istoric si inexorabila evolutie a istoriei universale in directia victoriei comunismului este asadar consecinta ateismului autorului teoriei si a influentei exercitate asupra sa de ideile lui Hegel, nimic altceva.


Tot Marx a fost cel care a subordonat  filosofia politicii, al carei rol, ne amintim cu totii, era in conceptia sa nu acela de a interpreta lumea, ci de a o schimba. Acesta este si motivul fundamental pentru care marxismul nici nu poate fi considerat drept un sistem filosofic propriu-zis iar Marx un filosof in adevaratul sens al cuvantului. Din carpeli provenite de la diferiti filosofi, unii materialisti, altii idealisti, nu se poate ajunge la un sistem filosofic original .


Acelasi lucru se poate afirma si despre " economistul " Marx, care nu a avut mare lucru de adaugat la teoria valorii-munca a lui Adam Smith sau la ideile economice imprumutate de la David Ricardo. Analiza  mecanismului exploatarii proletarilor de catre detinatorii de capital este mai pertinenta la Eugene Buret, de la care Marx a plagiat copios, samd


Dar iata ca analiza lui Del Noce demonstreaza faptul ca si Vestul afluent si tehnocratic a avut la baza tot gandirea  politica marxista, desi ateismul occidentalilor se bazeaza pe erotism, nu pe lupta de clasa. Comunismul sovietic - sau cel chinez de astazi -a reprezentat  deci doar varianta revolutionara a gandirii marxiste, asa cum a fost pus acesta in practica de Lenin.


Credinta luI Marx ca stiinta si tehnologia il va emancipa pe om de credinta in Dumnezeu a fost adoptata in Vest de liberalism, dand astfel nastere societatilor tehnocratice actuale. Cei doi dusmani traditionali ai liberalismului - ideologia revolutionara sau religia - au fost asadar eliminati ca urmare a unei fuziuni ideologice intre liberalism si marxism,  caruia i s-a amputat dimensiunea mesianica . Rezultatul a fost, sustine Del Noce, aparitia unor societati vestice neo-totalitare, care numai pastreaza aparentele unor societati democratice.

Monday, January 17, 2022

DIPLOMATIA SUA SI SFERELE DE INFLUENTA

 Diplomatia americana refuza sa accepte astazi existenta sferelor de influenta. Atat Hillary Clinton, cat si Blinken au afirmat fara echivoc ca sferele de influenta apartin trecutului, desi pacea de 50 de ani care a caracterizat perioada razboiului rece s-a bazat pe existenta a doua sfere de influenta, una americana, cealalta sovietica.


SUA a practicat constant o politica externa bazata pe sfere de influenta inca de la adoptarea doctrinei Monroe din 1823, intregita in 1904 de Roosevelt corollary. Astfel, SUA isi rezerva calitatea de politist regional al emisferei vestice si dreptul de a interveni militar in afacerile interne ale oricarui stat din America de Sud sau Centrala.


Ipocrizia diplomatiei americane si a reprezentantilor sai actuali este lipsita de pragmatism si poate conduce la serioase conflicte militare, care pot fi evitate prin simpla recunoastere a faptului ca exista si alte mari natiuni ale lumii, cum sunt Rusia sau China, care au interese geostrategice majore de aparat in imediata lor vecinatate.

Thursday, January 13, 2022

INVENTAREA SOCIOLOGIEI, MAI BENEFICA DECAT CEA A ECONOMIEI


O soarta mai buna au cunoscut salariatii si saracii din Anglia si din restul Europei dupa aparitia doctrinei pozitiviste a lui Auguste Comte (1798 -1857) si dupa “inventarea” sociologiei. Anchetele de teren si filosofia pozitivista ale lui Compte au inspirat  la sfarsitul secolului XIX doi oameni de afaceri britanici altruisti, Charles Booth si Seebohm Rowntree, care au pus bazele sociologiei britanice.


Cei doi au platit din propriul buzunar anchete sociologice asupra fenomenului saraciei din Londra si York. Ancheta sponsorizata de Booth a descoperit ca, la sfarsitul secolului XIX, 30.7 la suta din populatia regiunii londoneze traia inca in saracie (potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, proportia saracilor din Europa de vest la inceputul secolului XIX era de aproximativ 84 la suta). Ancheta lui Rowntree dadea o proportie asemanatoare pentru Yorkshire si stabilea un prag sociologic al saraciei. 


Impreuna, anchetele si actiunile de lobby ale celor doi au determinat guvernul britanic sa introduca, incepand cu 1909, un sistem de asigurari sociale si de pensii. In 1909, raportul Comisiei regale asupra Legii Saracilor (Majority report) s-a bazat pe concluziile rezultate din anchetele sociologice sponsorizate de Charles Booth. Rowntree - patronul unei fabrici de ciocolata - a introdus in firma sa ziua de lucru de 8 ore, saptamana de lucru de 5 zile si a marit salariile angajatilor sai. Nici Booth, nici Rowntree insa nu au cochetat cu socialismul, amandoi reformatori fiind suporteri fideli ai liberalismului.


 Este cunoscut deci faptul ca atat Rowntree, cat si de Booth , au fost profund influentati in actiunile lor de filosofia pozitivista a lui Auguste Comte. Altfel spus, parintele sociologiei a avut o influenta benefica asupra contemporanilor sai europeni, clar superioara  influentei nefaste exercitate de fondatorii economiei moderne - Adam Smith si David Ricardo - asupra majoritatii economistilor si a unei bune parti a politicienilor liberali din secolul XIX .


 Se poate asadar afirma cu destula certitudine ca noua stiinta a sociologiei a aparut din nevoia de a contracara efectele negative asupra elitelor intelectuale si politice britanice ale ideilor gresite sau retrograde mostenite de la clasicii stiintei economice.



Tuesday, January 11, 2022

IDEILE PENIBILE ALE CLASICILOR STIINTEI ECONOMICE

 Spuneam in postul meu anterior despre Smith/Ricardo ca avem colectiv ghinionul sa suportam consecintele unei ideologii economice elaborate de oameni provenind din regiuni periferice si sarace ale Europei. M-am referit, fireste, la Adam Smith si Scotia sa natala, intrata in uniunea britanica in 1707.

Smith l-a influentat profund pe Malthus, care isi exprima in cunoscutul sau eseu despre principiul populatiei revolta sa in privinta indiferentei guvernantilor englezi ai vremii , care au indraznit sa ignore "recomandarile" lansate in " Bogatia Natiunilor" de Adam Smith,, mai ales cele privitoare la sistarea ajutoarelor pentru saraci. (Trebuie mentionat aici ca singurele natiuni care dispuneau de un sistem de asistenta sociala de stat pentru toata populatia erau in secolul XVIII numai Anglia si Olanda. In cazul Angliei , legile de ajutorarea saracilor aveau chiar o vechime de cateva sute de ani .)

Dar iata ce propune Mathus in eseul sau, re-editat de acesta in 1817 :

"Am reflectat indelung asupra legilor engleze privitoare la saraci.(...)

...eu propun sa fie publicata o lege care sa fie refuzata asistenta parohiala ( in Anglia, ajutoarele statului erau distribuite saracilor prin lege prin reteaua parohiilor anglicane) COPIILOR nascuti dintr-un mariaj contractat la mai mult de un an de la publicarea unei asemenea legi, si tuturor copiilor nelegitimi nascuti la doi ani dupa promulgarea aceleasi legi." In 1834, in urma campaniilor impotriva ajutoarelor, Parlamentul a decis sistarea acestora ... 

William Senior, care a redactat textul decretului in cauza a fost si cel dintai profesor de economie , disciplina noua, la Cambridge. Din start, asadar, economistii britanici clasici s-au dovedit ostili salariatilor si saracilor.

Iata cum vedea Adam Smith rezolvarea pentru fluctuatiile pretului graului, care generau destul de frecvent  in perioada respectiva  foamete printre salariati: "Smith ne-a facut sa vedem cu claritate faptul ca tendinta naturala intr-un an de foamete este sa priveze de orice tip de munca un numar mare  de muncitori sau sa-i forteze sa lucreze pentru un salariu redus, din cauza imposibilitatii  pentru patroni de a angaja acelasi numar de oameni la acelasi pret ca inainte .  Marirea salariilor ar duce la cresterea numarului de someri si ar insemna sa previna, cum subliniaza  acest autor ( adica Smith) efectele benefice ale unei perioade de foamete moderata, care tinde sa ii faca pe oameni mai muncitori, mai atenti si mai economi" ( Thomas Malthus, "Essai sur le Principe de la Population", p. 63)


Un alt economist scotian al vremii, Sir James Steuart - care merita pe deplin statutul de co-fondator al stiintei economice - a fost marginalizat cu buna stiinta de Adam Smith. Spre deosebire de acesta, James Steuart a fost un partizan constant al interventiei statului in economie.  Astfel , Steuart nu credea nici in laissez-faire in politica economica, nici in existenta "mainii invizibile" care ar permite auto-reglarea pietelor.  In timpul dezbaterilor privind cresterea pretului graului din vremea sa, Steuart a recomandat interventia statului in vederea stabilizarii preturilor si pentru asigurarea cantitatilor de grau necesare consumului populatiei.  " El a propus o schema de interventie care aminteste de politica agricola comuna (CAP) care a fost adoptata de Comunitatea europeana". ( Gilles Dostaler, "James Steuart, le combat perdu contre Adam Smith", Alternatives économiques, 5/2010 , no. 291 p. 76).

Ideile lui Smith influenteza inca decisiv actiunea politica a unei parti a republicanilor din SUA . Membrii fundatiei Heritage din Washington DC - foarte influenta in perioada administratiilor Reagan si Bush - poarta la ceremonii cravate imprimate cu portretul lui Adam Smith. Fara alte comentarii...


Tuesday, January 4, 2022

DIPLOMATIA SUA vs COMPLEXUL MiLITAR - INDUSTRIAL

 In zilele noastre, nu diplomatii vin cu solutii pentru rezolvarea tensiunilor dintre state, ci reprezentantii directi sau indirecti ai complexului militar-industrial american, rus sau francez, adica atasatii militari sau sefii de servicii secrete postati prin ambasade. Situatia a aparut dupa 1945 si s-a agravat pe masura ce complexele militar-industriale in cauza au acumulat o influenta crescanda asupra politicienilor.


Fireste, spre deosebire de diplomati, oamenii complexului militar-industrial nu doresc aplanarea conflictelor dintre state ci atatarea acestora, pentru a mentine vanzarile de armament la un nivel cat mai ridicat.

In SUA, reprezentantii politici tipici ai complexului sunt neo-conservatorii, cei mai belicosi dintre americani. Acestia sunt des intalniti in functii importante , ba la Casa Alba, ba la departamentul de stat sau cel al apararii si au o mare influenta in politica externa si de aparare a SUA . (doua astfel de personaje sunt Paul Wolfovitz sau Victoria Nuland, )

Mai nou, 4, din cele 5 corporatii de top ale complexului sunt conduse de femei, care au din pacate reputatia dubioasa ca sunt mai agresive in negocieri ca barbatii ...

De cate ori se pune deci problema negocierii pe cale diplomatica a tensiunilor dintre state - asa cum incearca acum administratia Biden in Ucraina - oamenii complexului din presa vin cu articole care califica negocierile ca fiind semne de slabiciune din partea SUA, insistand in schimb pe trimiterea de armament in valoare de 200 de milioane de dolari .

Cu alte cuvinte, ideea complexului militar-industrial american atunci cand este nevoie de stingerea unor conflicte armate este de a turna gaz pe foc, pentru a putea astfel exporta cat mai mult armament in zonele conflictuale din lume .